Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID

Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID - FOTO: Freepik@EyeEm

Aproape jumătate dintre pacienții COVID-19 dezvoltă long-COVID, cu simptome care persistă până la doi ani. Acestea afectează grav respirația, memoria și viața de zi cu zi.

Un studiu din Thailanda arată cât de frecvent apare long-COVID după spitalizare, cât durează simptomele și cum influențează vaccinarea și severitatea bolii calitatea vieții pacienților.

Prevalență ridicată a long-COVID în rândul pacienților spitalizați

Un studiu publicat în revista Nature evidențiază că aproape jumătate dintre pacienții internați cu COVID-19 simptomatic în Thailanda în 2021 au dezvoltat simptome persistente după infectare. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), long-COVID se definește prin simptome noi sau persistente la trei luni de la infectare, cu durată de cel puțin două luni, fără o altă explicație medicală.

În Thailanda, prevalența long-COVID a fost de 49,8% la trei luni după spitalizare. Cele mai frecvente simptome raportate au fost: dificultăți de respirație, căderea părului, oboseală, dureri musculare și dureri toracice.

Persistența simptomelor până la doi ani

Simptomele au continuat timp de un an la 64% dintre pacienții care au raportat long-COVID la trei luni, iar după doi ani, 22% dintre pacienți au rămas simptomatici. Studiul a arătat creșterea prevalenței simptomelor neurocognitive la un an după infectare.

Cele mai raportate simptome persistente au fost: dificultăți de respirație, tulburări de memorie, oboseală, tuse și amorțeală periferică.

Factorii de risc și protecție

Analiza datelor a identificat severitatea bolii acute ca principal factor de risc pentru long-COVID. Pacienții care au prezentat forme severe sau critice au avut un risc semnificativ mai mare de a dezvolta simptome persistente. În schimb, vaccinarea completă cu două doze înainte de infectare a redus semnificativ riscul de long-COVID.

Impactul asupra vieții de zi cu zi

Simptomele persistente afectează considerabil activitățile zilnice. Durerea articulară, oboseala, tulburările de somn, scăderea poftei de mâncare și durerile musculare au fost cele mai raportate ca influențând negativ viața de zi cu zi. Studiul a evidențiat că bărbații sunt mai puțin predispuși să dezvolte long-COVID cu impact asupra activităților cotidiene, comparativ cu femeile.

Limitările studiului și perspective viitoare

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion mic, cu pierderi mari la urmărire, și s-a concentrat exclusiv pe pacienți internați în Thailanda, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor. Studiul a fost efectuat în timpul valului Delta, iar efectul vaccinării asupra long-COVID poate fi subestimat.

Lipsa unui grup comparator și a datelor despre reinfecții limitează concluziile privind cauza simptomelor persistente.

Viitoare studii multicentrice, pe eșantioane mai mari și cu grupuri comparator, sunt necesare pentru a înțelege mai clar prevalența și impactul long-COVID.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

URMĂREȘTE-NE ȘI PE:
Articole similare