Aproape jumătate dintre pacienții COVID-19 dezvoltă long-COVID, cu simptome care persistă până la doi ani. Acestea afectează grav respirația, memoria și viața de zi cu zi.
Un studiu din Thailanda arată cât de frecvent apare long-COVID după spitalizare, cât durează simptomele și cum influențează vaccinarea și severitatea bolii calitatea vieții pacienților.
Un studiu publicat în revista Nature evidențiază că aproape jumătate dintre pacienții internați cu COVID-19 simptomatic în Thailanda în 2021 au dezvoltat simptome persistente după infectare. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), long-COVID se definește prin simptome noi sau persistente la trei luni de la infectare, cu durată de cel puțin două luni, fără o altă explicație medicală.
În Thailanda, prevalența long-COVID a fost de 49,8% la trei luni după spitalizare. Cele mai frecvente simptome raportate au fost: dificultăți de respirație, căderea părului, oboseală, dureri musculare și dureri toracice.
Simptomele au continuat timp de un an la 64% dintre pacienții care au raportat long-COVID la trei luni, iar după doi ani, 22% dintre pacienți au rămas simptomatici. Studiul a arătat creșterea prevalenței simptomelor neurocognitive la un an după infectare.
Cele mai raportate simptome persistente au fost: dificultăți de respirație, tulburări de memorie, oboseală, tuse și amorțeală periferică.
Analiza datelor a identificat severitatea bolii acute ca principal factor de risc pentru long-COVID. Pacienții care au prezentat forme severe sau critice au avut un risc semnificativ mai mare de a dezvolta simptome persistente. În schimb, vaccinarea completă cu două doze înainte de infectare a redus semnificativ riscul de long-COVID.
Simptomele persistente afectează considerabil activitățile zilnice. Durerea articulară, oboseala, tulburările de somn, scăderea poftei de mâncare și durerile musculare au fost cele mai raportate ca influențând negativ viața de zi cu zi. Studiul a evidențiat că bărbații sunt mai puțin predispuși să dezvolte long-COVID cu impact asupra activităților cotidiene, comparativ cu femeile.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion mic, cu pierderi mari la urmărire, și s-a concentrat exclusiv pe pacienți internați în Thailanda, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor. Studiul a fost efectuat în timpul valului Delta, iar efectul vaccinării asupra long-COVID poate fi subestimat.
Lipsa unui grup comparator și a datelor despre reinfecții limitează concluziile privind cauza simptomelor persistente.
Viitoare studii multicentrice, pe eșantioane mai mari și cu grupuri comparator, sunt necesare pentru a înțelege mai clar prevalența și impactul long-COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
