Imunobiologul Akiko Iwasaki de la Universitatea Yale, scrie, într-un studiu despre legătura dintre focarul viral și sezon. Cercetarea acestuia susține că doi factori principali contribuie la conexiunea dintre cele două: modificările parametrilor de mediu și ale comportamentului uman. Cu alte cuvinte, diferențele de temperatură și umiditate afectează cât de stabili și transmisibili sunt virușii. În lucrare se explică modul în care aerul rece și uscat din timpul iernii poate afecta transmisibilitatea noului coronavirus.
Cercetătorii de la Yale susțin că atunci când aerul rece și uscat vine în interior și este încălzit, umiditatea relativă în interior scade cu aproximativ 20%. Iar o astfel de scădere a umidității face mai ușor "călătoriile" virale transmise în aer. Testele pe șoareci au arătat că răspunsul imun la virusuri este mai puțin eficient în condiții mai uscate. Un studiu a sesizat că, în medii cu 10-20% umiditate relativă, rozătoarele „au cedat mai rapid la infecția cu virusul gripei decât cele adăpostite cu 50% umiditate relativă", conform medicalnewstoday.
Însă, cercetătorii remarcă faptul că o umiditate prea mare în exterior poate susține și răspândirea virală. Un astfel de exemplu e în zonele tropicale unde picăturile aeriene care conțin virusul cad pe suprafețele interioare, iar virusul poate supraviețui pentru perioade mai lungi. Imunobiologul citat subliniază că oamenii pot transmite virusul în orice moment al anului prin contactul unul cu celălalt și cu suprafețele contaminate. „Nu contează dacă locuiești în Singapore, India sau Arctic, trebuie totuși să te speli pe mâini și să practici distanțarea socială", avertizează prof. Iwasaki.
Cercetarea acestuia și a echipei conduse de el a demonstrat că o umiditate relativă de 40-60% este ideală pentru "prinderea" virusului și împiedicare răspândirii lui. Alte studii, tot pe șoareci, susțin că un mediu de umiditate relativă de 50% a contribuit la un răspuns imun eficient.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.