COVID-19, complicație asupra creierului. Ce este prosopagnozia și cum se manifestă
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Directorul Centrului de Transfuziei Sanguină București, dr Doina Goșa, a explicat pentru DC Medical că centrul său a primit un aparat de recoltare de plasmă autoimună, procedură care se numește plasmafereză.
„Am primit un aparat prin care se face plasmafereză și o mie de kituri de recoltare. Într-o zi-două vom începe recoltarea, am făcut instructajul și așteptăm publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului care pornește acest program. Avem kituri suficiente și pentru un posibil al doilea val de infectări care ar putea fi în toamnă, cum anticipează unii specialiști”, a explicat Dr Doina Goșa.
Medicul spune că de la fiecare pacient care a avut COVID-19 și care s-a vindecat ar putea fi recoltați 600 de mililitri de plasmă autoimună.
„Pacienții vindecați s-a constatat că la 14 zile zile după extrernare au cel mai bun titru de anticorpi. Medicii sunt cei care dau indicația de recoltare. O recoltare înseamă 600 de mililitri de plasmă, care se împarte în trei punguțe de 200 de mililitri. După ce le testăm, le trimitem la spitale, iar acolo medicii care îngrijesc pacienții cu COVID-19 decid cum le administrează. Ei știu dacă administrează unui pacient o pungă sau mai multe, în funcție și de reacția organismului acestuia la tratament”, a detaliat Dr Doina Goșa.
Ministerul Sănătății a anunțat că astăzi ministrul Nelu Tătaru va semna Ordinul prin care se stabilieşte protocolul de recoltare de plasmă umană de la pacienții vindecați de COVID-19. România a primit trei aparate de plasmafereză, alături de București, câte unul ajungând și Centrul din Iași și cel de la Timișoara. În afară de acestea, sunt însă și alte aparte: încă 4 au fost donate statului român de o firmă farmaceutică săptămâna trecută, iar alte 14 vor putea fi folosite gratuit timp de 12 luni.
Pentru plasmafereză, ministrul va da de fapt două acte normative: un protocol pentru recoltare, care a fost stabilit deja de către INHT, și un ordin de ministru pentru tratament, pe care trebuie să își dea avizul Comisia de ATI, Comisia de patologie și Comisia de Boli Infecțioase a Ministerului, pentru că tratamentul se va face sub formă de studiu, în țara noastră nefiind practicat până acum acest tip de tratament.
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
COVID există încă și reprezintă un risc pentru persoanele vulnerabile. Care sunt simptomele în 2025? Și cât timp durează?
Cum poate scăpa un virus din laborator. Adrian Streinu-Cercel, dezvăluire la DC Medical.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Un nou vaccin anti-COVID va fi disponibil pentru persoanele care doresc să se vaccineze pentru prima dată.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.