Noul studiu, publicat miercuri de Universitatea de Medicină din Graz (Austria), a analizat generarea de anticorpi la 326 de persoane care între februarie 2020 și ianuarie 2021 au fost testate pozitiv cu COVID-19, dar care nu au avut nevoie de spitalizare.
Dincolo de faptul că nivelul de anticorpi se menține stabil timp de opt luni, studiul a mai relevat faptul că pacienții cu patologii prealabile - precum bolile respiratorii, boli cardiace sau afecțiuni ale sistemului digestiv - au dezvoltat un nivel mai ridicat de anticorpi și un grad mai mare de protecție.
„Persoanele cu boli ale sistemului cardiovascular, respirator, gastro-intestinal, tiroidian, cu afecțiuni ale sistemului nervos și ale presiunii arteriale au avut un nivel mai ridicat de anticorpi decât cei care nu sufereau de boli preexistente", arată Chiari Banfi, una dintre autoarele studiului, citată de Agerpres.
De asemenea, cei declarați pozitivi și care au prezentat cel puțin un simptom important asociat cu COVID-19, precum febră, tuse, dificultăți de respirație, pierderea gustului și a mirosului, au dezvoltat un nivel de anticorpi mai ridicat decât cei cu forme asimptomatice.
Cercetarea austriecilor semnalează că două treimi dintre participanți au avut simptome și după 38 de zile de la îmbolnăvire, precum oboseală (41 %), alterarea gustului (23,6 %), dureri de cap (23,3 %) și pierderea mirosului (19,9 %).
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.