Dereglarea nivelului de fier și inflamația persistentă după infecția cu SARS-CoV-2 pot juca un rol-cheie în apariția long COVID, potrivit unui studiu publicat în Nature Immunology.
Problemele legate de nivelul fierului din sânge și de modul în care organismul reglează acest nutrient important după infecția cu SARS-CoV-2 ar putea reprezenta un factor-cheie în declanșarea long COVID, potrivit unei noi cercetări realizate de University of Cambridge.
Autorii spun că descoperirea deschide posibile direcții pentru prevenirea sau tratarea afecțiunii și ar putea explica de ce simptome similare cu cele din long COVID apar și în alte sindroame post-virale sau în inflamațiile cronice.
Estimările privind frecvența long COVID diferă semnificativ, însă, potrivit datelor citate de cercetători, până la trei din zece persoane infectate cu SARS-CoV-2 ar putea dezvolta această afecțiune.
Printre simptomele raportate se numără oboseala, dificultățile de respirație, durerile musculare și problemele de memorie și concentrare, descrise frecvent drept „brain fog”. În Marea Britanie, aproximativ 1,9 milioane de persoane raportau long COVID în martie 2023, conform Office of National Statistics.
La scurt timp după debutul pandemiei, cercetătorii de la University of Cambridge au început să recruteze persoane testate pozitiv pentru SARS-CoV-2 în cohorta COVID-19 a National Institute for Health and Care Research (NIHR) BioResource.
În studiu au fost incluse atât cadre medicale asimptomatice, identificate prin screening de rutină, cât și pacienți internați la Cambridge University Hospitals NHS Foundation Trust, inclusiv unii ajunși în terapie intensivă.
Pe durata unui an, participanții au oferit probe de sânge, ceea ce le-a permis cercetătorilor să urmărească modificările apărute după infecție. Ulterior, pe măsură ce a devenit clar că o parte dintre pacienți dezvoltă simptome persistente, echipa a putut analiza retrospectiv probele pentru a vedea dacă aceste modificări erau asociate cu long COVID.
Rezultatele au fost publicate în revista Nature Immunology. Cercetătorii de la Cambridge Institute of Therapeutic Immunology and Infectious Disease (CITIID), University of Cambridge, împreună cu colegi de la Oxford, au analizat probe de sânge de la 214 persoane.
Aproximativ 45% dintre participanții care au răspuns la întrebări despre recuperare au raportat simptome de long COVID între trei și zece luni după infecție.
Profesorul Ken Smith, care era director al CITIID în momentul studiului și urmează să preia în aprilie funcția de director al Walter and Eliza Hall Institute of Medical Research (WEHI) din Melbourne, Australia, a afirmat că analiza probelor de sânge și a datelor clinice colectate timp de 12 luni după infecție a oferit „perspective importante și neașteptate” asupra motivului pentru care unele persoane dezvoltă simptome persistente luni întregi după infecția inițială.
Echipa a descoperit că inflamația persistentă și nivelurile scăzute de fier din sânge, care contribuie la anemie și afectează producția sănătoasă de globule roșii, puteau fi observate încă de la două săptămâni după COVID-19 în cazul persoanelor care au raportat ulterior long COVID.
Potrivit autorilor, dereglarea timpurie a fierului a fost detectată în grupul cu long COVID indiferent de vârstă, sex sau severitatea inițială a bolii. Acest lucru sugerează că efectele asupra recuperării pot apărea și la persoane considerate cu risc redus pentru forme severe de COVID-19 sau care nu au avut nevoie de spitalizare ori oxigenoterapie.
Dr. Aimee Hanson, care a lucrat la studiu în perioada în care era la University of Cambridge și se află acum la University of Bristol, a declarat că nivelurile de fier și modul în care organismul le reglează au fost perturbate din fazele timpurii ale infecției cu SARS-CoV-2 și că refacerea a fost foarte lentă, mai ales la cei care au raportat long COVID luni mai târziu.
Ea a explicat că organismul încerca să compenseze disponibilitatea scăzută a fierului și anemia rezultată prin producerea unui număr mai mare de globule roșii, însă acest proces nu era suficient de eficient în contextul inflamației persistente.
Cercetătorii au observat că, deși dereglarea fierului a fost mai pronunțată în timpul și după formele severe de COVID-19, persoanele care au dezvoltat long COVID după forme mai ușoare de boală au prezentat tipare similare în analizele de sânge.
Cea mai puternică asociere cu long COVID a fost legată de viteza cu care inflamația, nivelurile de fier și mecanismele de reglare reveneau la normal după infecția cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, simptomele au continuat, în multe cazuri, mult timp după recuperarea nivelurilor de fier.
Coautorul studiului, profesorul Hal Drakesmith, de la MRC Weatherall Institute of Molecular Medicine, University of Oxford, a explicat că dereglarea fierului este o consecință comună a inflamației și face parte din răspunsul natural al organismului la infecție.
Potrivit acestuia, în timpul unei infecții, organismul reduce cantitatea de fier din sânge pentru a împiedica dezvoltarea bacteriilor care folosesc fierul pentru a crește rapid. Este un mecanism de apărare care redistribuie fierul în organism, astfel încât plasma sanguină devine, în descrierea sa, „un deșert de fier”.
Însă, dacă acest proces se prelungește, există mai puțin fier disponibil pentru globulele roșii, ceea ce înseamnă că oxigenul este transportat mai puțin eficient. În consecință, pot fi afectate metabolismul și producția de energie. În plus, și globulele albe, care au nevoie de fier pentru a funcționa corect, pot fi afectate.
Autorii spun că aceste rezultate pot ajuta la explicarea motivului pentru care oboseala și intoleranța la efort sunt frecvente în long COVID, dar și în alte sindroame post-virale.
Potrivit cercetătorilor, studiul indică posibile căi de prevenire sau reducere a impactului long COVID prin corectarea dereglării fierului în stadiile timpurii ale COVID-19.
Una dintre variante ar putea fi controlul inflamației severe cât mai devreme, înainte ca aceasta să afecteze reglarea fierului. O altă opțiune ar putea fi suplimentarea cu fier, însă cercetătorii spun că lucrurile nu sunt simple.
Dr. Hanson a precizat că problema nu este neapărat lipsa fierului în organism, ci faptul că acesta este „blocat în locul greșit”. Potrivit ei, este nevoie de o metodă prin care fierul să fie remobilizat și readus în sânge, unde poate fi utilizat mai eficient de globulele roșii.
Studiul susține și observații descrise de autori drept „accidentale” în alte cercetări, inclusiv în studiul IRONMAN, care analiza beneficiile suplimentelor de fier la pacienți cu insuficiență cardiacă.
Acest studiu a fost perturbat de pandemia de COVID-19, însă rezultatele preliminare sugerează că participanții au fost mai puțin predispuși să dezvolte efecte adverse severe după infectarea cu SARS-CoV-2.
Efecte similare au fost observate și la persoane care trăiesc cu beta-talasemie, o afecțiune a sângelui care poate duce la un exces de fier în sânge.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
