Persoanele care au avut COVID sunt grav afectate chiar și după ani de zile de la vindecare.
Cercetătorii au identificat structuri microscopice neobișnuite în sângele persoanelor care suferă de Long COVID, care ar putea contribui la simptome precum oboseala cronică și "ceața mentală". Această descoperire oferă speranță pentru dezvoltarea unor tratamente viitoare.
Studiile anterioare au arătat că microcloții - cheaguri de sânge mici, dar persistente - ar putea împiedica fluxul sanguin prin capilare. În paralel, capcanele extracelulare de neutrofile (NETs), fire ADN și enzime eliberate de globulele albe pentru a captura agenții patogeni, au fost identificate ca fiind crescute la pacienții cu Long COVID.
În mod normal, NETs se degradează rapid, dar atunci când persistă sau sunt eliberate în cantități mari, acestea pot contribui la probleme de coagulare, cum ar fi tromboza și ateroscleroza, arată studiul publicat în Journal of Medical Virology.
Citește mai multe despre Long COVID: Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Cercetătorii din Franța și Africa de Sud au analizat probe de sânge de la 50 de pacienți cu Long COVID și 38 de voluntari sănătoși, folosind citometrie de flux și microscopia cu fluorescență. Rezultatele au arătat:
Microcloții în sângele pacienților cu Long COVID erau aproape de 20 de ori mai numeroși decât la voluntarii sănătoși.
În premieră, NETs au fost observate încorporate direct în microcloți, ceea ce le-ar putea face mai rezistente la procesul natural de dizolvare a cheagurilor de sânge.
Diferențele au fost atât de clare încât un algoritm AI a reușit să identifice pacienții cu Long COVID cu o precizie de 91% doar analizând aceste structuri din sânge. Aceasta sugerează că microcloții și NETs ar putea deveni biomarkeri importanți pentru diagnosticarea Long COVID, o afecțiune greu de confirmat cu testele standard.
Deși rezultatele sunt promițătoare, este nevoie de studii suplimentare pentru a demonstra legătura cauzală între microcloți, NETs și simptomele Long COVID. Înțelegerea mecanismului ar putea deschide calea spre tratamente care să reducă oboseala, confuzia mentală și alte efecte persistente ale virusului SARS-CoV-2.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
