Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat sâmbătă, la Iaşi, că spitalele din municipiu şi din ţară funcţionează la capacitate maximă, din cauza numărului mare de infectări cu...
"Sunt spitale în care se lucrează la capacitate maximă, cum au fost cel din Galaţi, acum nu mai este. Sunt cele din Ploieşti, Piteşti, care sunt pline. Cel din Timişoara, când am fost acum două zile, avea o capacitate de şase din 12 locuri. În general sunt acele judeţe pe care le ştim: Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Galaţi, Braşov şi Bucureşti. Iaşiul are un parcurs pe care îl vedem, cu toate paturile ocupate dar niciun pacient nu este pe ventilator. Înseamnă că avem o situaţie intermediară, care este ventilaţie non-invazivă, dar suportul de oxigen este absolut necesar în această patologie. În măsura în care avem o evoluţie favorabilă, aceşti pacienţi sunt trecuţi pe secţii, iar cei care se agravează ocupă aceste paturi", a spus ministrul Sănătăţii.
El recunoscut că au fost zile în care a fost necesar transferul pacienţilor cu COVID-19 atât cu echipaje aeromedicale, cât şi cu echipe medicale care circulă pe cale rutieră, notează Agerpres.
"Acolo unde a fost lipsă de locuri în ATI ,am dirijat şi către Sibiu şi către Oradea, către Cluj. În această săptămână am fost în vizită la Cluj, Timişoara, Iaşi, pentru a putea vedea şi capacitatea de extindere a ATI şi pentru a identifica, să spunem, şi spitale de linia a patra care să preia pacienţi la un moment dat. Suntem pregătiţi pentru aceste situaţii dar, repet, nu trebuie să ne lăsăm în această bază. Această pandemie se tranşează în prespital", a declarat Nelu Tătaru.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.