"În ceea ce priveşte ţintele şi obiectivele de vaccinare, evident că ele se bazează în mod deosebit pe atingerea pragului de imunitate colectivă, imunitate de grup care să-şi aducă beneficiile în ceea ce priveşte controlul epidemiologic. Acesta este motivul pentru care ne dorim o amplificare a campaniei de vaccinare. Modelele se bazează, pe de-o parte, pe intenţia de vaccinare, pe de altă parte, pe ritmul de vaccinare, întotdeauna evaluat în ultimele două săptămâni, şi aici mă refer la doza I, pentru că aceasta este cea mai relevantă. De asemenea, pe datele care ţin de numărul de cazuri confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 şi procentul de suprapunere al persoanelor confirmate cu persoane care au fost vaccinate. Împreună se creează acel concept de imunitate colectivă care poate să fie de la 25-30-40 până la 50%", a afirmat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. El a răspuns, astfel, la întrebări despre care sunt ţintele de vaccinare asumate pentru noi măsuri de relaxare şi dacă se iau în considerare astfel de decizii la nivel local în funcţie de gradul de vaccinare.
El a precizat că, din estimările specialiştilor, în luna august România va intra în prag de imunitate colectivă.
"Estimările noastre sunt că, undeva în august, la 1 august vom ajunge în prag de imunitate colectivă, cumulat, de circa 50%, ceea ce înseamnă vaccinare şi persoane care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2", a afirmat Gheorghiţă.
El a menţionat, în privinţa ţintelor de vaccinare, că acestea au fost stabilite astfel încât să existe 5 milioane de persoane imunizate până la finalul lunii mai, 6 milioane în iulie şi 7 milioane în august.
Şeful CNCAV a adăugat că la ora actuală situaţia epidemiologică la nivel naţional este bună, însă este nevoie de consolidarea acestui "trend evolutiv favorabil".
"Ţinând cont de estimarea, de evoluţia epidemiologică a numărului de cazuri, din fericire situaţia epidemiologică la nivel naţional este una bună, însă avem nevoie să consolidăm acest trend evolutiv favorabil şi să asigurăm acea predicţie pe termen lung, încât prin vaccinare, scăzând numărul persoanelor care sunt susceptibile la infecţie, să nu mai avem risc de recădere epidemiologică după ce relaxăm etapizat şi progresiv toate aceste restricţii", a declarat Gheorghiţă.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.