"În ceea ce priveşte ţintele şi obiectivele de vaccinare, evident că ele se bazează în mod deosebit pe atingerea pragului de imunitate colectivă, imunitate de grup care să-şi aducă beneficiile în ceea ce priveşte controlul epidemiologic. Acesta este motivul pentru care ne dorim o amplificare a campaniei de vaccinare. Modelele se bazează, pe de-o parte, pe intenţia de vaccinare, pe de altă parte, pe ritmul de vaccinare, întotdeauna evaluat în ultimele două săptămâni, şi aici mă refer la doza I, pentru că aceasta este cea mai relevantă. De asemenea, pe datele care ţin de numărul de cazuri confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 şi procentul de suprapunere al persoanelor confirmate cu persoane care au fost vaccinate. Împreună se creează acel concept de imunitate colectivă care poate să fie de la 25-30-40 până la 50%", a afirmat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. El a răspuns, astfel, la întrebări despre care sunt ţintele de vaccinare asumate pentru noi măsuri de relaxare şi dacă se iau în considerare astfel de decizii la nivel local în funcţie de gradul de vaccinare.
El a precizat că, din estimările specialiştilor, în luna august România va intra în prag de imunitate colectivă.
"Estimările noastre sunt că, undeva în august, la 1 august vom ajunge în prag de imunitate colectivă, cumulat, de circa 50%, ceea ce înseamnă vaccinare şi persoane care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2", a afirmat Gheorghiţă.
El a menţionat, în privinţa ţintelor de vaccinare, că acestea au fost stabilite astfel încât să existe 5 milioane de persoane imunizate până la finalul lunii mai, 6 milioane în iulie şi 7 milioane în august.
Şeful CNCAV a adăugat că la ora actuală situaţia epidemiologică la nivel naţional este bună, însă este nevoie de consolidarea acestui "trend evolutiv favorabil".
"Ţinând cont de estimarea, de evoluţia epidemiologică a numărului de cazuri, din fericire situaţia epidemiologică la nivel naţional este una bună, însă avem nevoie să consolidăm acest trend evolutiv favorabil şi să asigurăm acea predicţie pe termen lung, încât prin vaccinare, scăzând numărul persoanelor care sunt susceptibile la infecţie, să nu mai avem risc de recădere epidemiologică după ce relaxăm etapizat şi progresiv toate aceste restricţii", a declarat Gheorghiţă.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.