S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Noua variantă a virusului creează îngrijorare în toată lumea, mai ales după ce s-a descoperit că are atât de multe mutații care o fac mult mai contagioasă. Mai multe țări au oprit zborurile spre și dinspre Africa de Sud, acolo unde a fost identificată noua variantă, iar unele țări europene au intrat deja în lockdown. Alte state iau în calcul să instituie o săptămână de carantină după sărbători,pentru a limita răspândirea virusului.
Întrebat dacă în România, unde valul patru este în remisie, există vreun pericol de sărbători, Cătălin Țucureanu, cercetător ştiinţific în imunologie şi vaccinologie la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, a explicat la Digi 24: „Pericolul există întotdeauna, a existat de la începutul pandemiei. România se află acum într-o situație ceva mai norocoasă, deși suntem încă la un număr destul de mare de cazuri pe zi, ele sunt în scădere. Evident că trebuie să avem grijă la ce facem în perioada următoare, cum ne întâlnim, să ne expunem cât mai puțin riscului, să continuăm să purtăm masca în spațiile interioare aglomerate, să evităm spațiile aglomerate, să evităm interacțiunea cu un număr foarte mare de persoane în condiții care ar putea duce la răspândirea virusului. Dar este dificil de prezis ce s-ar putea întâmpla pe viitor”.
Cătălun Țucureanu a mai explicat că doar cei vaccinați cu schema completă se vor putea întâlni de sărbători, în număr restrâns. „Fiecare trebuie să își evalueze oarecum riscul personal. Cazul meu - de când m-am vaccinat prima dată, am avut foarte mare grijă în a interacționa cu persoane care sunt predispuse la un risc de evoluție severă. În general, când trebuia să interacționez cu asemenea persoane, deși eram vaccinat, deși știam deja că am un risc scăzut de a fi infectat și, în consecință, de a da mai departe, preferam să mai fac câte un test rapid autoadministrat, pentru liniștea personală. Oricum, în general, mi-am schimbat foarte mult comportamentul pentru a evita interacțiunea cu grupuri mari de persoane, în special în contexte care pot favoriza transmiterea”, a mai spus el.
Cătălin Țucureanu mai spune că este posibil ca pandemia să se transforme în viroze sezoniere, dar e puțin probabil ca virusul să dispară vreodată. „E foarte puțin probabil să scăpăm în totalitate de acest virus. Cel mai probabil, o să devină o viroză sezonieră sau cu o anumită periodicitate, care o să tot apară în populație. E puțin probabil ca un virus care a ajuns atât de transmisibil să poată fi eradicat ușor, dar este o diferență foarte mare în a avea valuri de infecții, așa cum vedem, de exemplu, pentru virusul gripal, cu un anumit număr de infecții, cu un anumit număr de spitalizări - evident, și decese, față de ceea ce am văzut în valurile de infecție de SARS-CoV-2, în care numărul foarte mare de cazuri duce la supraaglomerarea spitalelor și la un număr foarte mare de decese într-o perioadă foarte scurtă de timp. Deci, e greu de spus cum o să evolueze virusul și câte variante o să mai genereze acesta. Până la urmă, evoluția sub diverse presiuni ale mediului și inclusiv ale gazdelor, ale noastre, este un lucru perfect natural pentru virus”, a mai explicat el.
„Toate variantele dominante de până acum au apărut fie înainte de introducerea vaccinării pe scară largă, fie în zone care aveau o rată foarte mică de vaccinare în momentul respectiv. Nu neapărat că rata mică de vaccinare este o problemă, dar evoluția virusului este accelerată de numărul foarte mare de gazde disponibile. Dacă el poate infecta un număr foarte mare de persoane, atunci are ocazia de a-și selecta cât mai multe mutații care să-l ajute mai departe. Deci, în primul rând trebuie să limităm numărul de persoane care se infectează cu acest virus, trebuie să ne vaccinăm, trebuie să respectăm măsurile de protecție pentru a nu-i oferi ocazia de a evolua foarte rapid și de a produce noi și noi variante într-un timp atât de scurt”, a mai arătat cercetătorul.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.