Excesul de grăsime abdominală nu este doar o problemă estetică, ci și un risc major pentru sănătate, fiind asociat cu diverse boli cronice.
Grăsimea de pe burtă poate fi clasificată în două tipuri principale: grăsime subcutanată și grăsime viscerală.
1. Grăsimea subcutanată
Grăsimea subcutanată este stratul de grăsime situat chiar sub piele. Este moale, ușor de ciupit și se acumulează în zone precum abdomenul, coapsele și fesele.
Deși poate afecta aspectul fizic, acest tip de grăsime nu este la fel de periculos ca grăsimea viscerală.
Cu toate acestea, o acumulare excesivă poate contribui la obezitate și poate crește riscul unor afecțiuni de sănătate.
2. Grăsimea viscerală
Grăsimea viscerală se află în adâncimea cavității abdominale și înconjoară organe vitale precum ficatul, pancreasul și intestinele.
Acest tip de grăsime este metabolic activ și este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte tulburări metabolice.
Reducerea grăsimii viscerale este esențială pentru menținerea sănătății generale, potrivit Cleveland Clinic.
Mai mulți factori contribuie la acumularea grăsimii de pe burtă:
1. Dieta nesănătoasă
Consumul ridicat de carbohidrați rafinați, zaharuri și grăsimi nesănătoase poate duce la creșterea în greutate și la acumularea de grăsime abdominală, potrivit Medical News Today.
2. Sedentarismul
Lipsa activității fizice contribuie la acumularea grăsimii, inclusiv a celei viscerale, potrivit Johns Hopkins Medicine.
3. Schimbările hormonale
Dezechilibrele hormonale, în special în timpul menopauzei, pot determina redistribuirea grăsimii către zona abdominală, potrivit The Times.
4. Stresul cronic
Nivelurile ridicate de cortizol pot crește pofta de mâncare și pot favoriza depozitarea grăsimii în zona abdominală.
5. Genetica
Factori genetici pot influența distribuția grăsimii corporale, făcând ca unele persoane să fie mai predispuse la acumularea de grăsime în zona abdomenului.
Excesul de grăsime abdominală, în special cea viscerală, este asociat cu numeroase riscuri pentru sănătate:
1. Boli cardiovasculare
Grăsimea viscerală contribuie la inflamații și ateroscleroză, crescând riscul bolilor de inimă.
2. Diabet de tip 2
Excesul de grăsime abdominală este legat de rezistența la insulină, o cauză principală a diabetului de tip 2.
3. Sindrom metabolic
O combinație de factori precum hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de zahăr în sânge, excesul de grăsime abdominală și colesterolul anormal sunt asociate cu grăsimea viscerală.
4. Anumite tipuri de cancer
Unele studii sugerează că obezitatea abdominală poate fi asociată cu un risc crescut de cancer.
Scăderea grăsimii abdominale necesită o abordare complexă care implică modificări ale dietei, activitate fizică și ajustări ale stilului de viață.
1. Modificări Alimentare
- Adoptarea unei diete echilibrate - consumați alimente integrale, cum ar fi fructele, legumele, proteinele slabe, cerealele integrale și grăsimile sănătoase.
- Creșterea aportului de fibre - fibrele solubile, găsite în ovăz, fasole și fructe, ajută la reducerea grăsimii viscerale prin creșterea senzației de sațietate, potrivit Healthline.
- Reducerea zaharurilor adăugate și a carbohidraților rafinați - evitați băuturile îndulcite, dulciurile și cerealele procesate, potrivit Medical News Today.
- Consumul de grăsimi sănătoase - surse precum avocado, nuci și ulei de măsline îmbunătățesc profilul lipidic și ajută la pierderea în greutate.
- Limitarea consumului de alcool - consumul excesiv de alcool este asociat cu creșterea grăsimii abdominale.
2. Activitate Fizică
- Exerciții aerobice regulate - mersul rapid, alergatul, ciclismul sau înotul ajută la arderea caloriilor și la reducerea grăsimii viscerale, potrivit Johns Hopkins Medicine.
- Antrenamentul de forță - creșterea masei musculare prin exerciții cu greutăți stimulează metabolismul și favorizează arderea grăsimii, potrivit Mayo Clinic.
- Antrenamentele HIIT (High-Intensity Interval Training) - acestea implică alternarea între perioade de exerciții intense și scurte pauze, fiind foarte eficiente în reducerea grăsimii abdominale.
3. Ajustări ale Stilului de Viață
- Somn de calitate - lipsa somnului este asociată cu creșterea în greutate și acumularea de grăsime viscerală. Încercați să dormiți între 7-9 ore pe noapte.
- Reducerea stresului - practici precum meditația, yoga sau hobby-urile relaxante pot reduce nivelul de cortizol și pot ajuta la controlul greutății.
- Hidratarea corespunzătoare - consumul adecvat de apă sprijină metabolismul și ajută în procesul de slăbire.
- Renunțarea la fumat - fumatul este asociat cu creșterea grăsimii abdominale; renunțarea la acest obicei îmbunătățește sănătatea generală.
Osteoporoza, cea mai frecventă boală metabolică osoasă care crește riscul de fractură.
Un medic dezvăluie 7 boli care se agravează după sărbători. Mesele de sărbători pot face mai mult rău decât ai crede.
Hipertiroida - tot ce trebuie să știi. Ce este și cum se manifestă. Ce rol are glanda tiroidă și cum se tratează.
Acest semn care apare pe gât trebuie să te trimită la endocrinolog.
Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. De ce ne îngrășăm după o anumită vârstă. Cum și cât trebuie, de fapt, să mâncăm.
Acest truc genial previne apariția ridurilor și oprește albirea părului.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Prediabetul poate fi ținut sub control iar schimbările din viața de zi cu zi sunt cheia pentru a controla nivelul glicemiei.
Primele simptome care indică o problemă cu glanda tiroidă: hipertiroidism sau hipotiroidism.
Descoperă rolul esențial al acestui hormon în reglarea apetitului și a greutății corporale.