Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iași, Ionuţ Nistor, a declarat miercuri că un bărbat în vârstă de 42 de ani a primit un rinichi de la mama sa, o femeie în vârstă de 60 de ani.
Intervenţia chirurgicală, care s-a desfășurat luni, a avut o serie de particularităţi, pentru că bărbatul suferea de boală polichistică renală. Înainte de efectuarea propriu-zisă a transplantului, echipa medicală a scos unul dintre cei doi rinichi, care din cauza bolii cântărea 6 kilograme și măsura 30 de centimetri, deși un rinichi sănătos cântărește 200 - 300 de grame și măsoară aproximativ 12 centimetri.
„A fost necesară efectuarea unor proceduri de desensibilizare, proceduri prin care s-a prevenit respingerea rinichiului de către primitor. S-au făcut atât nefrectomia rinichiului nativ, cât și proceduri de reconstrucţie vasculară, iar ulterior a fost făcut transplantul de la mamă la fiu, toate în cadrul intervenţiei chirurgicale”, a explicat Ionuţ Nistor.
Medicii spun că inclusiv urmărirea postoperatorie a avut particularităţi, având în vedere că intervenţia a durat aproximativ opt ore. Bărbatul este diagnosticat de 20 de ani cu această afecţiune, care a evoluat treptat, iar dacă nu exista șansa unui transplant, ar fi început ședinţele de dializă.
„Trebuie să apreciem calitatea deosebită a echipei chirurgicale, necesară pentru a face această intervenţie complexă. Vorbim atât de echipa operatorie, cât și de cele de la ATI și Nefrologie care au urmărit acest caz”, a declarat coordonatorul Compartimentului de Transplant Renal de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon”, Adrian Covic.
Acesta a fost transplantul cu numărul 30 din 2021, fiind realizate până acum 12 intervenţii de la donator viu și 18 de la donatori aflaţi în moarte cerebrală. Numărul de transplanturi realizate în acest an este asemănător cu cel de anul trecut. La Congresul Naţional de Nefrologie, care a avut loc în luna octombrie, a fost prezentată o analiză asupra activităţii Compartimentului de Transplant Renal din Iași care a arătat că supravieţuirea după intervenţie este de aproximativ 90%, fiind similară sau chiar superioară faţă de media europeană.
„Sperăm ca anul viitor să fie resuscitat Programul de Transplant de la donator cadaveric, care, cel puţin în zona Moldovei, este în moarte clinică momentan. Vrem ca în 2022 acest program să fie resuscitat în toate spitalele judeţene din Moldova tocmai pentru a da o șansă la un nou început pentru cât mai mulţi pacienţi de pe lista de așteptare”, a afirmat Adrian Covic
Primul triplu transplant reușit de față și de mâini a fost realizat la New York, la un tânăr care era victima unui accident rutier.
Criogenarea țesuturilor vii ar putea permite păstrarea pentru o perioadă mai lungă de timp a organelor destinate transplantului.
Trei români au primit o a doua șansă la viață datorită unei familii din Bulgaria.
Xenotransplantul transgenic este o procedură care revoluționează medicina. Se cresc organe umane în corpurile gazdă ale animalelor.
Doi români care făceau dializă de câțiva ani au primit o a doua șansă la viață.
Spitalul de Copii ”Grigore Alexandrescu” și-a depus dosarul pentru acreditarea centrului de transplant hepatic pediatric.
Ce părere au românii despre donarea de organe. Răspunsurile sunt complet neașteptate.
Transplantul salvează vieți, iar acest lucru l-au înțeles și rudele unor persoane decedate.
Inimile donatorilor aflați în moarte cerebrală nu sunt transplantate în România. Acestea ajung în Europa, prin programul Eurotransplant.
În domeniul transplantului s-au făcut pași importanți pentru menținerea organelor prelevate sau chiar reabilitarea acestora.
Un studiu revoluționar aduce noi speranțe pacienților cu diabet de tip 1: nanoparticulele ar putea fi soluția salvatoare.
Moartea unui adolescent de 14 ani din Iași a însemnat o șansă la viață pentru 5 pacienți.