Directorul executiv al Agenției Naționale de Transplant (ANT), dr. Radu Zamfir, a declarat la Ziua Națională a Transplantului, transmisă și în cadrul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical, că se pre...
„Pregătim realizarea unui sistem național de prelevare multiorgan care să includă în mod firesc medicii care efectuează această procedură într-un sistem de tip gardă dedicată, cât și creșterea numărului lor prin reluarea unor cursuri de pregătire profesională în activitatea de transplant atât în țară, cât și în afara țării. O altă direcție prin care ANT dorește extinderea polului de grefe disponibile este realizarea de acorduri cu țările vecine”, a afirmat Zamfir, într-o conferință prilejuită de Ziua Națională a Transplantului, transmisă și în cadrul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical.
El a menționat că ANT are un acord semnat cu Republica Moldova și unul în curs de finalizare cu Bulgaria, dar și un acord cu Italia referitor la transplantul pulmonar.
„Avem un acord semnat cu Republica Moldova și unul în curs de finalizare cu Bulgaria cât și un acord finalizat cu Italia referitor la transplantul pulmonar. O plasă de siguranță pentru cazurile care nu pot fi transplantate în țară”, a arătat medicul.
El a subliniat că acest acord funcționează deja doar că până acum nu s-au găsit receptori compatibili, așa că niciun organ nu a trecut granița dintre cele două state.
Potrivit acestuia, la „cursivitatea activității” în domeniul transplantului trebuie să contribuie și înființarea unor bănci multițesut, cât și unele modificări legislative propuse de ANT care să permită extinderea activității de transplant tisular, cornee, piele, dar și transplant de organe.
„Avem în vedere acreditarea de noi centre pentru transplant de uter, țesuturi compozite și intestin”, a mai arătat șeful ANT.
Separat de conferință, ANT a anunțat că „totalitatea restricțiilor impuse” de pandemia COVID-19 și-a pus „amprenta” și asupra activității de transplant începând cu aprilie 2020.
„În 2021, până acum, au fost 19 donatori reali și s-au realizat în România: două transplanturi de cord, 64 transplanturi renale (din care 15 cu donator în viață) și 21 transplanturi hepatice (din care 5 cu donator în viață), a anunțat Agenția Națională de Transplant.
„Din păcate, totalitatea restricțiilor impuse de pandemie și-a pus amprenta și asupra activității de transplant începând cu aprilie 2020. Ca o comparație, dacă în primele 3 luni ale anului 2020 au fost înregistrați 29 de donatori reali, în aceeași perioadă a anului 2021 au fost doar 13. Este de remarcat efortul deosebit al spitalelor și personalului medical implicat în activitatea de donare și transplant, cu o activitate mai semnificativă în cadrul Spitalului Clinic de Urgență București, SCJU Oradea, Spitalul Clinic de Urgență „N. Oblu” Iași, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureș, SJU Arad”, susține aceeași sursă.
Acest tip de cancer ucide românii într-un ritm alert, deși nu este cel mai invaziv tip de cancer.
Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu ne va vorbi despre boala de reflux și cancerul esofagian, la Academia de Sănătate.
Dr. Corneliu Toader ne vorbește despre chirurgia neurovasculară, la Academia de Sănătate.
Dr. Simin Aysel Florescu vine la Academia de Sănătate.
Acest tratament învinge cancerul și oferă o speranță de viață mult mai mare pacienților.
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
De ce pe vremuri oamenii erau mai slabi și care este motivul pentru care ne îngrășăm chiar dacă nu prea mâncăm.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Ciocolata este una dintre cele mai îndrăgite delicii, însă consumul său poate avea efecte neașteptate.
