Cercetătorii au descifrat mecanismul biologic complex care a provocat efecte secundare rare, dar fatale, în cazul unor vaccinuri bazate pe tehnologia adenovirusului. Studiul, publicat în The New England Journal of Medicine, oferă răspunsuri vitale despre modul în care serurile AstraZeneca și Johnson & Johnson au declanșat o reacție imunitară "rebelă" în rândul unui număr mic de pacienți.
Totul a pornit în februarie 2021, când hematologul Sabine Eichinger a investigat moartea unei asistente medicale de 49 de ani din Viena. Pacienta prezenta o combinație paradoxală: cheaguri de sânge masive și sângerări incontrolabile. Cazul a condus la identificarea sindromului VITT (trombocitopenie imună trombotică indusă de vaccin).
Deși fenomenul apare la aproximativ o persoană din 200.000, impactul a fost global. Multe țări europene au restricționat ulterior utilizarea vaccinului AstraZeneca, iar în Statele Unite, serul J&J a fost abandonat.
Echipa de cercetare, condusă de Andreas Greinacher, a identificat vinovatul: anticorpii care atacă proteina PF4 (un factor de coagulare al sângelui). În mod normal, sistemul imunitar produce anticorpi pentru a neutraliza virusurile. În cazurile de VITT, procesul o ia razna din cauza unei configurații genetice specific, potrivit Science.
Cercetătorii au observat că pacienții afectați prezintă o mutație rară în celulele B (cele care produc anticorpi). Această mutație schimbă sarcina electrică a anticorpului la nivel molecular.
Rezultatul este un anticorp cu o sarcină negativă puternică, care se agață cu disperare de proteina PF4, care are sarcină pozitivă. Această atracție magnetică declanșează o cascadă de cheaguri de sânge și epuizează rezervele de trombocite ale corpului.
Studiul demonstrează că declanșatorul inițial este o proteină a adenovirusului numită proteina VII (pVII). Aceasta seamănă izbitor cu o parte din structura proteinei umane PF4 – un fenomen cunoscut sub numele de "mimetism molecular".
Oamenii de știință emit ipoteza că pacienții care au dezvoltat VITT au avut în trecut o infecție naturală cu un adenovirus.
Această expunere anterioară a "antrenat" celulele imunitare să recunoască proteina pVII. Când vaccinul a intrat în organism, acesta a reactivat acele celule, care au suferit mutații nefaste și au început să atace proteina PF4 din sânge, confundând-o cu virusul.
Deși vaccinurile COVID-19 bazate pe adenovirus sunt acum mai puțin utilizate, tehnologia rămâne esențială pentru lupta împotriva altor boli, precum Ebola, malaria sau tuberculoza. Aceste seruri sunt ieftine, ușor de produs și nu necesită temperaturi de stocare extrem de scăzute.
Noua descoperire oferă o foaie de parcurs pentru siguranța medicală:
Pe scurt, la câteva persoane, organismul a făcut să apară cheaguri de sânge pentru că anticorpii "s-au încurcat" și au atacat proteine normale din sânge, crezând că sunt virusuri. Este foarte rar și nu se întâmplă la majoritatea oamenilor.