Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, promite o schimbare la 180 de grade a modului în care se calculează normele de personal din spitale, introducând indicatori precum rulajul şi complexitatea cazurilor, pentru a pune capăt sistemului bazat pe paturi goale.
De la numărul de paturi la indicatori complecşi
Potrivit ministrului, actualul sistem, bazat aproape exclusiv pe numărul de paturi, va fi înlocuit cu o formulă care introduce mai mulţi indicatori relevanţi.
"În ordonanţa de săptămâna viitoare se va modifica la 180 de grade modul de calcul al normativului de personal, în sensul în care normativul de personal se va calcula, sigur, ţinând cont şi de numărul de paturi, dar într-o proporţie mică, dar se vor introduce noi indicatori, şi anume rulajul de pacienţi, numărul de pacienţi care staţionează, numărul de zile de staţionare pentru anumiţi pacienţi, pentru că una este să ai pacienţi care stau în medie două zile şi alta este să ai pacienţi care stau 20-30 de zile, o lună, două şi aşa mai departe.
Se va ţine cont de complexitatea cazurilor, una este să faci intervenţii neurochirurgicale în fiecare zi, automat acel pacient are nevoie de mai mult personal medical pentru că este un pacient mai complex, are nevoie de recuperare, are nevoie de consultaţii multidisciplinare, are nevoie de mult mai multe lucruri", a explicat Alexandru Rogobete, potrivit Agerpres.
Dotările şi complexitatea cazurilor, factori decisivi
Ministrul a subliniat că la stabilirea normativului se va ţine cont şi de infrastructura şi dotările unităţii medicale, precum şi de adresabilitatea acesteia.
"Se va ţine cont de infrastructura unităţii sanitare. În funcţie de dotările pe care spitalul respectiv le are, cu cât este mai dotat, cu atât serviciile devin mai complexe şi consumă mai mult timp medicul pentru o anumită procedură, pentru că serviciul devine mai complex. Cred că odată cu regândirea modului de organizare a unităţilor sanitare, cu regândirea modului de normare a personalului, în funcţie de infrastructură şi în funcţie de istoricul şi de adresabilitatea până la urmă a unităţii sanitare, lucrurile se vor schimba", a declarat ministrul.
Acesta a adăugat că reorganizarea este necesară şi din cauza schimbărilor demografice şi epidemiologice din ultimele două decenii.
"Aceste unităţi sanitare nu au fost reaşezate de peste 20 de ani, or demografia s-a schimbat în ultimii 20 de ani, incidenţa anumitor boli. Acum 20 de ani nu erau anumite boli care acum au o incidenţă foarte mare, însă în toţi aceşti ani sistemul de sănătate nu s-a readaptat în funcţie de realitatea demografică şi geografică care se regăseşte în anul 2025", a mai spus ministrul.
România, fruntaşă la numărul de paturi, dar cu grad mic de ocupare
Alexandru Rogobete a atras atenţia că România are cele mai multe paturi de spitalizare continuă din Uniunea Europeană, dar gradul de ocupare este scăzut.
"Spitalele nu au mai fost reaşezate de peste 20 de ani, pentru că legislaţia cu privire la normativul de personal - modul în care se calculează normativul de personal - nu a mai fost modificată nici ea de vreo 20 de ani. În momentul de faţă, România este pe primul loc la numărul de paturi de spitalizare continuă din lumea europeană, doar că acele paturi de spitalizare continuă stau goale. În foarte multe locuri gradul de ocupare pe anumite secţii nu depăşeşte 5% pe an. De ce se păstrează în continuare aceste paturi de spitalizare continuă în structura unităţilor sanitare? Pentru că normarea personalului se face doar la numărul de paturi, nu se ţine cont de numărul de pacienţi, nu se ţine cont de complexitatea cazurilor, nu se ţine cont de servicii conexe, nu se ţine cont de personalul auxiliar", a punctat ministrul Sănătăţii.