Exercițiul fizic este asociat de ani buni cu o stare generală mai bună de sănătate, însă mecanismele precise prin care acesta ajută organismul să combată inflamațiile au rămas mult timp neclare. O nouă cercetare publicată în vara trecută în American Physiological Society aduce însă explicații detaliate și arată că sportul moderat „reprogramează” celulele imunitare, făcându-le mai eficiente și mai bine controlate în fața inflamației.
Inflamația este o reacție naturală de apărare a organismului, declanșată atunci când corpul este agresat de infecții, traumatisme sau substanțe toxice. Răspunsul inflamator mobilizează globulele albe – celule esențiale ale sistemului imunitar – care ajung rapid în zona afectată prin dilatarea vaselor de sânge. De aici apar semnele clasice ale inflamației: roșeață, umflare și senzație de căldură.
În mod normal, inflamația este benefică și se oprește după ce agresiunea dispare. Problemele apar atunci când această reacție devine prea intensă sau persistă prea mult timp, fiind asociată cu boli grave precum diabetul, cancerul sau afecțiunile autoimune.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 30 de minute de activitate fizică, de cinci ori pe săptămână. Beneficiile sunt bine cunoscute: reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Totuși, de ce exercițiul are aceste efecte pozitive a fost mai greu de explicat din punct de vedere biologic.
O echipă de cercetători din Canada a analizat modul în care exercițiul fizic influențează macrofagele – un tip important de globule albe implicate în răspunsul inflamator. Studiul a comparat două grupuri de șoareci: unii activi, care făceau mișcare regulat, și alții sedentari. După doar șase până la opt săptămâni, diferențele dintre cele două grupuri au devenit evidente.
La animalele active, cercetătorii au observat o adevărată reorganizare metabolică și genetică a macrofagelor. Exercițiul fizic a modificat structura cromatinei – forma sub care ADN-ul este organizat în celulă – făcând anumite regiuni genetice mai accesibile.
Consecința este importantă: macrofagele devin mai puțin agresive din punct de vedere inflamator. Ele reduc exprimarea genelor pro-inflamatorii și cresc activitatea genelor implicate în curățarea resturilor celulare. În același timp, funcționarea mitocondriilor, „centralele energetice” ale celulei, este îmbunătățită, ceea ce duce la un răspuns imunitar mai eficient și mai bine controlat.
Rezultatele obținute la șoareci sunt promițătoare, iar următorul pas este verificarea lor la oameni. Cercetătorii intenționează să analizeze celule imunitare prelevate de la voluntari care vor face exerciții de intensități diferite, pentru a identifica ce tip de activitate este cel mai eficient în reglarea inflamației.
Un interes aparte îl reprezintă bolile în care răspunsul imun devine exagerat, precum infecțiile severe sau bolile autoimune. În aceste cazuri, inflamația poate scăpa de sub control și poate declanșa așa-numitele „furtuni de citokine”, cu efecte grave asupra organismului.
Faptul că sportul este benefic pentru sănătate nu mai surprinde pe nimeni. Noutatea acestui studiu constă în explicarea mecanismului prin care exercițiul fizic ajută sistemul imunitar să funcționeze mai eficient. În viitor, aceste descoperiri ar putea sta la baza unor recomandări personalizate de activitate fizică sau chiar a unor noi strategii terapeutice pentru controlul inflamației.