Infecție cu stafilococ auriu, risc sporit în sălile de operație, inclusiv în maternități acum anchetate

Conform cercetătorilor de la Universitatea din Iowa, respectarea protocoalelor referitoare la dezinfectarea mâinilor chirurgilor, a pielii pacienților și a suprafețelor din sălile de operație ar putea contribui la stoparea răspândirii agenților patogeni periculoși de Stafiococul auriu (S. aureus). Oamenii de știință americani au identificat și caracterizat epidemiologia tipurilor de secvențe de S. aureus în special patogene (ST) în sala de operație, de la trei centre medicale academice.

Pacienții, vulnerabili în sala de operație

Dr. Randy W. Loftus, autorul principal al studiului de la Departamentul de Anesteziedin cadrul Universității din Iowa Spitale și Clinici, Iowa City, IA, SUA Dr. Loftus și colegii săi au constatat că S. aureus ST 5 este o tulpină mai patogenă asociată cu creșterea rezistenței formării biofilmului și a riscului crescut de transmitere și infecție.

Două dintre tulpinile ST5 au fost legate prin analiza genomului celular la infecția postoperatorie, o constatare alarmantă care probabil subestimează magnitudinea adevărată a problemei. Combinația dintre patogenitatea ST 5, o populație de pacienți în vârstă și procedurile chirurgicale din ce în ce mai complexe poate contribui la explicarea creșterii răspândirii în comun a infecțiilor invazive cu stafilococ auriu meticilino rezistent. Pacienții vulnerabili ar putea să ia acești agenți patogeni în timpul îngrijirii de rutină în sala de operație și să dezvolte ulterior o infecție, susțin cercetătorii.

Surse de transmitere: pielea pacientului și mâinile personalului medical

Oamenii de știință au confirmat suprafețele pielii pacientului și mâinile furnizorului de asistență medicală ca surse de transmitere a ST 5 patogen. Ei au remarcat că suprafețele din sălile de operație au fost legate de transmitere, indicând importanța evaluării continue a eficacității protocoalelor de curățare a mediului.

„Creșterea răspândirii agenților patogeni S. aureus dincolo de setarea de îngrijire acută este alarmantă, dar știm că există practici bazate pe dovezi care pot aborda această problemă critică a siguranței pacientului", a declarat dr. Randy W. Loftus, după cum informează Eurekalert.org.

Protocolul românesc elaborat de Subcomisia de Control al Rezistenței Microbiene, care a fost difuzat către spitale prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică în iunie 2016 arată care sunt factorii care se asociază cu apariția și extinderea focarelor intraspitalicești de infecție cu MRSA: personal insuficient şi cu deficit de instruire specific, supraîncărcarea cu pacienți a secțiilor de spital,  neglijarea testării prezenței MRSA la pacienți la care aceasta este necesară, ignorarea necesității de a grupa pacienții infectați/colonizați cu MRSA într-o zonă delimitată a spitalului, deficiențe de aplicare a precauțiunilor de contact.

„Limitarea incidenței infecțiilor cu MRSA se bazează pe utilizarea judicioasă a antibioticelor, respectarea precauțiunilor standard (în special spălarea corectă a mâinilor), curățenie şi dezinfecţie în unitatea sanitară cu gruparea pacienților cu infecții/portaj MRSA și îngrijirea acestora de personal suficient și special dedicat”, susțin autorii protocolului.

Până la 40% dintre persoanele colonizate cu MRSA fac infecție

 Nu doar americanii trag semnale de alarmă cu privire la Stafilocolul auriu meticilinorezistent (MRSA). Și specialiștii noștri atrag atenția asupra acestui pericol.

În „,Diagnosticul, profilaxia și tratamentul infecțiilor determinate de Staphylococcus aureus meticilinorezistent (MRSA)” medicii români scriu că 15-40% dintre pacienții internați care sunt colonizați cu MRSA vor dezvolta o infecție cu acest germen în perioada următoare”.

Specialiștii noștrii susțin că infecțiile determinate de tulpinile de MRSA reprezintă o problemă majoră pentru sistemul de asistență medicală din cauza ponderii ridicate în rândul infecțiilor umane (în special în infecții nosocomiale) și a potențialului de evoluție severă.