Sistemul medical din România intră într-o nouă perioadă de organizare și finanțare. Ministerul Sănătății schimbă radical regulile jocului și propane ca alocarea fondurilor să nu se mai facă în funcție de numărul de paturi din unitățile medicale, ci pe baza serviciilor oferite efectiv și a volumului de pacienți tratați.
Noua strategie elimină o anomalie istorică din sistemul public. Până acum, spitalele care depășeau volumul de servicii contractat inițial sufereau pierderi financiare, chiar dacă medicii preluau cazuri complexe și un flux uriaș de pacienți. Prin modificările actuale, unitățile care gestionează patologii dificile și un număr mare de bolnavi primesc o finanțare corectă, ajustată la realitatea din secții.
Reforma vizează și debirocratizarea managementului spitalicesc. Conducerile unităților medicale primesc mai multă libertate în gestionarea resurselor interne. Astfel, structura secțiilor și distribuția paturilor pot fi modificate rapid, în funcție de nevoile reale ale comunității și de evoluția patologiilor locale.
Pentru medici și personalul medical, noul mecanism aduce recunoașterea performanței și posibilitatea de a dezvolta servicii moderne, adaptate cerințelor actuale din sistemul de sănătate. De cealaltă parte, pacienții vor beneficia de un acces mai rapid la tratamente, în spitale stimulate direct să rezolve cazurile prompt și eficient.
Datele oficiale indică un impact economic major pentru rețeaua sanitară. Conform estimărilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), 98,19% dintre spitale vor înregistra o evoluție financiară pozitivă după aplicarea noilor reguli. Cele mai mari creșteri de buget sunt programate în dreptul spitalelor de categorie superioară, care preiau în mod tradițional urgențele majore și cazurile critice.