Dr. Mariana Mărdărescu atrage atenția că testarea HIV nu este suficientă fără informare, prevenție și sprijin pentru persoanele cu rezultat pozitiv.
Testarea HIV nu este doar o problemă de finanțare sau de acces la analize, ci mai ales una de informare și conștientizare. Oamenii trebuie să înțeleagă de ce este important să se testeze, chiar dacă nu se consideră expuși unui risc, dar și unde pot primi ajutor în cazul unui rezultat pozitiv. Este mesajul transmis de dr. Mariana Mărdărescu, medic primar Boli Infecțioase și coordonator al Compartimentului pentru monitorizarea și evaluarea infecției HIV/SIDA din România, din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”.
Medicul a atras atenția asupra faptului că există teste prevăzute și finanțate prin programele naționale, dar care nu ajung să fie utilizate suficient. În opinia sa, principala problemă nu este lipsa resurselor, ci faptul că populația nu înțelege suficient de bine importanța testării.
Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii ”Health Forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții”, organizată de DC Media Group.
Testarea HIV: problema nu este doar accesul la analize
Dr. Mariana Mărdărescu consideră că discuția despre testarea HIV trebuie să pornească de la o întrebare simplă: de ce trebuie să facă o persoană acest test?
”Problema, din punctul meu de vedere, și am încercat să spun acest lucru încă de la început, nu este neapărat că nu avem cu ce să testăm sau că nu avem bani, fie prin Casa de Asigurări, fie prin Programul Național HIV. Aceasta nu este problema principală.
Problema este, într-adevăr, una de conștientizare și de înțelegere a motivului pentru care eu, ca persoană, trebuie să fac acest test. De aici trebuie să pornească discuția.
Există foarte multe teste care, deși sunt prevăzute și finanțate prin programele naționale, în practică nu sunt utilizate”, a explicat medicul.
Această situație arată că existența unor programe de finanțare nu garantează automat și utilizarea serviciilor medicale. Este nevoie ca oamenii să cunoască beneficiile testării și să înțeleagă în ce situații aceasta este necesară.
Femeile însărcinate, printre persoanele care trebuie testate
Un exemplu oferit de medic este cel al femeilor însărcinate. Potrivit acesteia, numeroase gravide nu beneficiază de testarea necesară în timpul sarcinii, deși identificarea infecției HIV are un rol esențial în prevenirea transmiterii virusului de la mamă la copil.
”Să luăm un exemplu banal: femeia gravidă. Multe femei nu sunt testate în perioada sarcinii, ca să nu mai discutăm despre faptul că testarea și screeningul trebuie oferite cel puțin de două ori pe parcursul sarcinii, pentru a evita surprizele legate de transmiterea materno-fetală”, a subliniat dr. Mariana Mărdărescu.
Medicul a amintit și tragediile din perioada 1990-1998, când numeroși copii au fost infectați cu HIV. În prezent, România are cea mai mică rată de transmitere a infecției de la mamă la copil, potrivit declarației sale.
Sistemul privat nu raportează toate testările HIV
”Noi, ca structură care primim informații la nivel național, nu avem toate datele din sistemul privat. Conform legii, unitățile private nu au obligația să ne raporteze rezultatele testărilor. Este un lucru foarte interesant. Sistemul de stat raportează, dar cel privat nu.
Foarte multe testări se fac în sistemul privat, iar aceste informații nu ajung la noi. Toate aceste lucruri trebuie puse cap la cap. Din punctul meu de vedere, este nevoie de o abordare legislativă unitară. Poate că legea din 2004, care este acum în curs de revizuire, ar trebui să se concentreze în primul rând asupra prevenirii fenomenului HIV”, a declarat medicul.
Ce se întâmplă după un rezultat pozitiv la testul HIV?
Un alt mesaj important transmis de dr. Mariana Mărdărescu privește sprijinul acordat persoanelor care primesc un rezultat pozitiv. Testarea nu trebuie să reprezinte un act medical izolat, fără explicații și fără îndrumare către servicii specializate.
”Dacă omul nu înțelege de ce trebuie să se testeze, poți să îi spui de o mie de ori că vrei să testezi pe toată lumea, inclusiv în camera de gardă. Întrebarea este: de ce facem acest lucru și ce se întâmplă după testare?
Dacă primesc un rezultat pozitiv, ce urmează? Din punctul meu de vedere, ca medic și ca om care lucrează în acest domeniu, este foarte important ca persoana respectivă să primească un răspuns și să știe ce are de făcut.
Singurul lucru rău este ca, în momentul în care primesc un rezultat pozitiv pentru o boală cu transmitere sexuală, persoana să fie lăsată singură, fără explicații și fără sprijin”, a atras atenția aceasta.
De ce este important ca HIV să fie discutat și în mass-media
Dr. Mariana Mărdărescu a atras atenția și asupra rolului mass-media și al societății civile în informarea populației. Subiectele legate de HIV nu trebuie să ajungă în atenția publicului doar în contextul unor cazuri dramatice sau al unor evenimente senzaționale.
”Avem nevoie de implicare și de o abordare globală. Cum facem să vorbim despre aceste lucruri inclusiv în mass-media? Cum explicăm subiecte care poate nu par întotdeauna interesante și care poate nu aduc audiență sau bani pentru televiziuni? Dacă nu discutăm despre ceva senzațional legat de HIV, subiectul nu mai prezintă interes.
Cum îi explic, de exemplu, unei fete de 17 ani, care este însărcinată, de ce trebuie să se testeze? Este minunat să oferim testarea, dar trebuie să explicăm și de ce o facem.
În momentul în care ofer un test unei persoane care nu este bolnavă, unei persoane care nu se consideră în categoria celor cu risc, ci este un om ca mine sau ca dumneavoastră, trebuie să îi explic motivația. Trebuie să înțeleagă de ce este importantă testarea și unde poate primi ajutor în cazul unui rezultat pozitiv”, a punctat dr. Mariana Mărdărescu.
Prevenirea HIV are nevoie de medici, autorități și societate civilă
România are centre regionale și o echipă de specialiști care asigură supravegherea infecției HIV la nivel național. Medicul a amintit că anul 1999 a marcat începutul supravegherii naționale în acest domeniu, însă instituțiile medicale nu pot susține singure toate eforturile de prevenție.
”Avem centre regionale. În 1999 a fost momentul în care a început supravegherea la nivel național. Există o echipă întreagă care lucrează în acest domeniu, dar nu putem face totul singuri.
Avem nevoie de informații, de sprijinul mass-media și de implicarea societății civile. Trebuie să explicăm cum se transmite HIV și să ducem aceste informații în societate, nu doar prin intermediul medicilor”, a concluzionat dr. Mariana Mărdărescu.