EXCLUSIV Gregoriana Tudoran (HIV Outcomes): România este departe de obiectivul zero infecții HIV până în 2030. Ce trebuie schimbat

Georgiana Tudoran

Gregoriana Tudoran, HIV Outcomes, avertizează că România este departe de ținta zero infecții HIV până în 2030 și cere investiții în prevenție, testare și tratament.

România este departe de obiectivul eliminării noilor infecții cu HIV până în 2030, iar progresele din medicină nu sunt suficiente fără investiții susținute în prevenție, testare și îngrijirea pe termen lung a pacienților. Este unul dintre mesajele transmise de Gregoriana Tudoran, Project Lead HIV Outcomes, care atrage atenția asupra nevoii de finanțare predictibilă și de implicare reală a organizațiilor neguvernamentale în lupta împotriva HIV.

HIV Outcomes România, șapte ani de activitate

Gregoriana Tudoran a prezentat activitatea organizației HIV Outcomes, care funcționează la nivel european din 2016, iar în România din 2019. Rețeaua europeană reunește aproximativ 70 de membri, în timp ce grupul național are 15 membri, printre care se numără cei doi copreședinți, Mariana Măderescu și Adrian Streinu-Cercel, precum și ARAS și UNOPA.

”Încă de la început, am susținut că este nevoie de o regândire a abordării privind gestionarea HIV la nivel național. Avem inovație în medicină, avem efortul cadrelor medicale dedicate pacientului, persoanei care trăiește cu HIV.

Astăzi, HIV este o afecțiune cu care se poate trăi o perioadă lungă de timp, cu o speranță de viață apropiată de cea a populației generale”, a explicat Gregoriana Tudoran, project lead HIV Outcomes, în cadrul dezbaterii ”Health Forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții”, organizată de DC Media Group.

Declarația de la Dublin și obiectivul eliminării HIV până în 2030

Unul dintre reperele luptei împotriva HIV este Declarația de la Dublin, adoptată în 2004, prin care statele europene și cele din Asia Centrală și-au asumat angajamentul de a controla epidemia și de a elimina amenințarea HIV pentru sănătatea publică.

”Dacă ne uităm la Declarația de la Dublin, angajamentul politic al statelor europene și al Asiei Centrale pentru controlul HIV, document adoptat în 2004, obiectivul este eliminarea amenințării pe care HIV o reprezintă pentru sănătatea publică. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă, în ciuda progreselor aduse de inovația medicală.

În urma studiilor și analizelor realizate, organizația noastră, care reunește mediul academic, clinicieni, ONG-uri, asociații de pacienți și industria farmaceutică, a identificat câteva probleme importante.

În primul rând, nu acordăm suficientă atenție prevenției și nu investim suficiente eforturi în această direcție. Astăzi putem vorbi despre prevenție modernă, pentru că avem PrEP. În trecut, prevenția se baza în principal pe educație și informare”, a atras atenția Gregoriana Tudoran.

O altă problemă este îngrijirea persoanelor care îmbătrânesc cu HIV. Acestea se confruntă cu diverse comorbidități, care le pot afecta semnificativ sănătatea și calitatea vieții. De asemenea, organizația atrage atenția asupra rolului insuficient recunoscut al sectorului neguvernamental în gestionarea problematicii HIV.

”O altă problemă este lipsa atenției acordate calității vieții persoanelor care înaintează în vârstă cu HIV. Aceste persoane se confruntă cu o serie de comorbidități care le afectează serios starea de sănătate”, a mai subliniat Gregoaiana Tudoran.

Aproape jumătate dintre noile diagnostice, în stadii avansate

Gregoriana Tudoran a amintit și recomandările formulate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), care monitorizează datele raportate de state prin intermediul Declarației de la Dublin.

Acestea vizează implicarea medicilor specialiști în HIV, dar și colaborarea cu profesioniști din alte domenii medicale. Persoanele care trăiesc cu HIV au nevoie de servicii integrate, adaptate problemelor complexe de sănătate cu care se confruntă.

”Aceste recomandări solicită implicarea medicilor specialiști în HIV și sprijinul celorlalte componente ale sistemului de sănătate, astfel încât persoanele care trăiesc cu HIV să beneficieze de o abordare integrată a problemelor complexe cu care se confruntă. Este nevoie de sprijin și din partea specialiștilor din afara domeniului HIV, pentru ca tratamentul și îngrijirea să fie integrate și centrate pe nevoile pacientului”, a explicat reprezentanta HIV Outcomes.

Un alt semnal de alarmă privește momentul în care pacienții primesc diagnosticul. Potrivit acesteia, în ultimii ani, la nivel european, peste jumătate sau aproape jumătate dintre persoanele nou diagnosticate au fost identificate în stadii extrem de avansate ale bolii.

Printre soluțiile propuse se află atingerea țintelor 95-95-95 și asigurarea unei finanțări multianuale, predictibile, care să permită aplicarea măsurilor prioritare din Strategia Națională HIV/SIDA.

Studiile HIV Outcomes arată că România este departe de ținta 2030

Organizația a realizat trei studii, printre care un Legislative Snapshot, care analizează implementarea strategiei HIV/SIDA și progresul României în raport cu obiectivele de dezvoltare durabilă.

”Este, totodată, un apel către autoritățile naționale să asigure o finanțare predictibilă pentru prevenție și testare. Din păcate, în ultimii ani, la nivel european, peste jumătate sau aproape jumătate dintre persoanele nou diagnosticate cu HIV au fost identificate în stadii extrem de avansate ale bolii.

Este nevoie ca prevenția să fie asumată, iar accesul la aceasta să fie susținut din bugetele naționale, deoarece sănătatea este un domeniu care ține de decizia fiecărui stat. Organizația noastră colaborează atât la nivel european, cât și național cu autoritățile. În acest context, putem să amintim și faptul că România a făcut pași importanți până în 2024.

Rezultatele ne-au arătat că progresul este insuficient și că suntem departe de obiectivul de zero noi cazuri de HIV în 2030.

Nu putem schimba această situație decât dacă accelerăm ritmul, asigurăm o finanțare predictibilă pentru prevenția modernă și educație și intensificăm testarea, inclusiv cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale.

Așa cum spunea și doamna directoare, este mai important să ajungem noi în comunități și să oferim testare într-un mod prietenos, decât să așteptăm ca oamenii să vină la noi.

În acest context, este important și accesul continuu la tratamentul specific. Ne bucură inițiativa legislativă pe care o are domnul profesor Streinu-Cercel și sperăm că vor putea exista stocuri de medicamente care să asigure continuitatea tratamentului, fără întreruperi de la o zi la alta.

Este nevoie și de screening pentru comorbidități, deoarece acestea afectează calitatea vieții. Relația cu specialiștii din alte domenii medicale este esențială, iar gestionarea acestor probleme trebuie să se facă printr-un management interdisciplinar”, a declarat Gregoriana Tudoran.

Țintele UNAIDS 30-80-60. Ce rol trebuie să aibă ONG-urile în lupta împotriva HIV

La finalul intervenției, reprezentanta HIV Outcomes a insistat asupra rolului organizațiilor comunitare în prevenție, testare, tratament și combaterea stigmatizării.

Aceasta a făcut referire la dezideratele UNAIDS privind implicarea ONG-urilor, sintetizate prin țintele 30-80-60.

Concret, acestea prevăd:

  • 30% dintre serviciile de prevenție să fie furnizate de organizațiile comunitare;
  • 80% dintre serviciile de testare și tratament pentru HIV să fie furnizate de comunități sau să fie realizate în parteneriat cu acestea;
  • 60% dintre programele care vizează eliminarea factorilor sociali și juridici care favorizează HIV și stigmatizarea să fie implementate de organizațiile comunitare.

”Aș vrea ca autoritățile, atât la nivel național, cât și european și global, să rețină dezideratele UNAIDS privind implicarea ONG-urilor în gestionarea problematicii HIV”, a transmis Gregoriana Tudoran.

Citește și

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare