Cât de des trebuie schimbat prosopul de bucătărie? Un microbiolog explică de ce bacteriile se înmulțesc și cum reduci riscul de contaminare.
Îl folosim pentru a șterge mâinile, vasele, blatul de lucru sau o pată de pe masă. Pare unul dintre cele mai banale obiecte din bucătărie. Totuși, prosopul de bucătărie poate aduna rapid bacterii, mai ales atunci când rămâne umed și este folosit de mai multe ori.
Cât de des ar trebui, de fapt, schimbat? Răspunsul unui microbiolog este mai strict decât ar crede mulți dintre noi: ideal, în fiecare zi.
Dr. Primrose Freestone, microbiolog la University of Leicester, explică faptul că un prosop folosit în mod repetat poate crea condiții favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor.
"Atunci când prosoapele de bucătărie sunt folosite de mai multe ori pentru a usca vasele și pentru a șterge resturile de mâncare, se creează un mediu care favorizează dezvoltarea bacteriilor, datorită umezelii și nutrienților", spune Dr. Freestone.
Iar bucătăria oferă exact condițiile de care aceste microorganisme au nevoie.
"Bucătăriile favorizează această dezvoltare deoarece sunt medii destul de calde. Bacteriile care pot provoca toxiinfecții alimentare se pot dezvolta bine la temperatura camerei", explică microbiologul.
Un prosop poate intra în contact cu mâinile, alimentele crude, alimentele gătite, vasele și suprafețele din bucătărie. Astfel, poate prelua și transfera microorganisme.
Printre bacteriile care pot fi întâlnite în mediul din bucătărie se numără:
Nu toate aceste bacterii provoacă în mod automat o boală. Problema apare atunci când un prosop contaminat ajunge să fie folosit din nou pe o suprafață curată sau pe vase.
Riscul este mai mare atunci când prosopul rămâne umed și este folosit pentru mai multe scopuri.
Mâinile pot transfera microbi pe material. La fel și alimentele crude, în special carnea, ouăle sau legumele care nu au fost spălate. Dacă prosopul este apoi folosit pentru a șterge o farfurie curată, microorganismele pot ajunge din nou pe suprafața vasului.
"Te poți îmbolnăvi dacă prosopul de bucătărie a șters lichide care conțineau bacterii infecțioase și apoi este folosit din nou, astfel încât să contamineze o suprafață care era curată", mai subliniază dr. Freestone.
Nu este important doar cât de des schimbi prosopul. Contează și ce faci cu el între două utilizări.
Un prosop lăsat mototolit păstrează umezeala mai mult timp. Iar umezeala le oferă bacteriilor condiții mai bune pentru multiplicare.
Studiile citate în material arată că bacterii precum Salmonella se pot dezvolta pe prosoapele de bucătărie, iar numărul lor poate crește mai repede atunci când materialul rămâne strâns într-o grămadă.
În schimb, după 24 de ore de uscare corespunzătoare, nivelul bacteriilor poate fi de aproximativ 1.000 de ori mai mic.
Așadar, după utilizare, prosopul ar trebui întins, nu lăsat umed și mototolit pe blat.
Un experiment a arătat cât de ușor poate ajunge o bacterie periculoasă pe un prosop.
Cercetătorii au folosit prosoape pentru a șterge tocătoare pe care fusese pregătit pui crud contaminat cu Salmonella. După aceea, bacteria a fost identificată pe aproximativ 90% dintre prosoapele testate.
Salmonella poate provoca diaree, febră și crampe abdominale.
Acest lucru explică de ce același prosop nu este o alegere bună pentru toate activitățile din bucătărie.
Un obicei simplu poate reduce riscul de contaminare: folosește prosoape diferite pentru scopuri diferite.
Un prosop cu care ștergi mâinile intră în contact cu microorganisme de pe piele și din mediul înconjurător. Un alt prosop poate ajunge să fie folosit pentru vase sau pentru suprafețe care au intrat în contact cu alimente crude.
Cu cât același material este folosit pentru mai multe activități, cu atât cresc șansele ca bacteriile să circule prin bucătărie.
Dacă vrei o regulă simplă, recomandarea microbiologului este clară: schimbă prosopul zilnic. Există însă situații în care trebuie pus imediat la spălat, fără să aștepți până a doua zi.
"Dacă un prosop de bucătărie este vizibil murdar, atunci este mai mult decât timpul să îl speli", mai explică microbiologul.
Același lucru este valabil dacă prosopul a fost folosit pentru a șterge suc de carne crudă, ou crud sau alte alimente care pot transporta bacterii.
Spălarea este primul pas. După aceea, există mai multe metode prin care poți reduce și mai mult numărul microorganismelor rămase pe material.
Dr. Freestone recomandă folosirea apei fierbinți sau a unui dezinfectant, precum înălbitorul, dar numai diluat conform instrucțiunilor producătorului.
"După spălare, puteți igieniza microorganismele rămase folosind apă clocotită sau un dezinfectant, cum ar fi înălbitorul, diluat conform instrucțiunilor producătorului", explică ea.
Și călcatul poate avea un rol.
"Călcarea prosoapelor de bucătărie la o temperatură ridicată le poate igieniza eficient", spune microbiologul.
Un prosop de bucătărie nu trebuie privit ca un obiect "murdar" doar pentru că este folosit zilnic. Dar nici nu este bine să uităm că materialul poate reține umezeală, resturi de alimente și microorganisme. O schimbare zilnică și o uscare corectă sunt măsuri simple care pot reduce transferul bacteriilor în bucătărie.