De ce te simți obosit după un zbor? Medicii explică legătura dintre somn, deshidratare, alimentație și statul prelungit pe scaun și ce poți face.
Un zbor poate lăsa în urmă mai mult decât senzația de urechi înfundate sau câteva ore petrecute pe scaun. Mulți pasageri ajung la destinație cu senzație de oboseală, balonare, disconfort abdominal sau chiar constipație.
Medicii spun că schimbarea programului, lipsa somnului, aerul uscat din cabină, consumul de alcool și statul prelungit pe scaun pot contribui la aceste stări. Vestea bună este că unele dintre efecte pot fi reduse prin câteva măsuri simple.
Dr. Asimah Hanif, expert medical în cadrul companiei britanice de asigurări de călătorie Staysure, spune că zborul poate perturba rutina obișnuită a organismului.
"S-ar putea să nu fii obișnuit să mănânci atât de devreme dimineața, atunci când este servit micul dejun în avion, iar masa poate include ceva ce nu consumi de obicei, cum ar fi o omletă", explică dr. Asimah Hanif.
Schimbarea orei mesei, dar și alimentele neobișnuite pentru organism, pot afecta digestia.
"Impactul combinat al acestor două elemente, consumul unor alimente cu care nu ești obișnuit și faptul că mănânci după intervalul în care iei de obicei masa, poate perturba digestia și poate contribui la apariția senzației de moleșeală", explică medicul.
Gastroenterologul britanic Dr. Mark Austin adaugă că deplasările la ore neobișnuite pot influența starea fiziologică a organismului. Aceste schimbări pot declanșa hormoni ai stresului și pot favoriza balonarea și disconfortul abdominal.
Somnul de calitate poate deveni dificil în avion. Scaunele incomode, zgomotul, lumina și schimbarea programului pot afecta odihna.
Dr. Austin spune că lipsa somnului poate influența atât starea generală, cât și digestia. La toate acestea se adaugă condițiile din cabină.
"Atunci când zbori la altitudine, presiunea aerului din cabină se schimbă și nivelul de oxigen disponibil este mai redus, ceea ce poate afecta digestia și nivelul de energie", spune dr. Hanif.
Aerul din avion are, de asemenea, o umiditate scăzută. Acest lucru poate favoriza deshidratarea și uscarea pielii și poate accentua senzația de oboseală.
Un pahar de alcool înainte sau în timpul zborului poate părea o modalitate simplă de relaxare. Pentru organism, efectele pot fi însă mai puțin plăcute.
Dr. Austin spune că alcoolul poate accentua deshidratarea, poate afecta somnul și poate favoriza probleme digestive.
"Alcoolul provoacă deshidratare, tulburări de somn și poate avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra mușchilor din partea inferioară a esofagului, ceea ce poate crește riscul unor probleme precum refluxul", explică medicul.
Combinația dintre alcool, somn insuficient și aerul uscat din cabină poate face ca pasagerul să se simtă și mai obosit după aterizare.
Un zbor lung înseamnă, de multe ori, ore întregi cu puțină mișcare. Această lipsă de activitate poate favoriza senzația de balonare și disconfort abdominal.
Dr. Hanif explică faptul că statul prelungit pe scaun poate încetini circulația și metabolismul.
Persoanele care au deja tendința spre constipație sau o digestie lentă pot resimți mai intens efectele.
Dr. Austin recomandă mișcarea în timpul zborului, deoarece activitatea fizică poate ajuta tranzitul intestinal și poate reduce acumularea gazelor.
"Mișcarea poate ajuta la eliminarea unei părți din gazele care provoacă balonare și poate facilita, de asemenea, tranzitul intestinal", spune specialistul.
Aerul din cabinele avioanelor are o umiditate redusă, iar acest mediu poate crește riscul de deshidratare.
Dr. Austin explică faptul că deshidratarea poate declanșa un răspuns de stres al organismului.
"Deshidratarea poate declanșa un răspuns de stres, deoarece organismul încearcă să redirecționeze sângele de la organele pe care nu le consideră neapărat prioritare, iar printre acestea se poate afla și intestinul. Acest lucru poate duce la probleme legate de digestie, tranzitul intestinal, balonare și constipație", spune medicul.
Câteva schimbări simple pot face călătoria mai ușoară.
Dr. Austin recomandă evitarea alcoolului și limitarea cafelei înainte de zbor și în timpul acestuia. Scopul este reducerea riscului de deshidratare și a problemelor de somn.
Dr. Hanif recomandă mese echilibrate, cu proteine și legume, în locul unor alimente foarte grele, bogate în carbohidrați.
O masă excesiv de consistentă, mai ales înainte sau în timpul unui zbor lung, poate accentua senzația de disconfort abdominal.
Hidratarea rămâne una dintre cele mai simple măsuri.
Dr. Austin recomandă aproximativ un pahar sau jumătate de sticlă de apă pe oră în timpul zborului.
Pe zborurile lungi, este util să te ridici de pe scaun și să mergi prin cabină la fiecare două-trei ore, atunci când condițiile permit.
Mișcarea poate ajuta circulația, poate susține tranzitul intestinal și poate reduce senzația de balonare.