Se închid spitale mici în România? Horațiu Moldovan, președintele CNAS, explică ce se va întâmpla cu unitățile cu adresabilitate redusă și de ce sistemul trebuie schimbat.
În 2010, în plină criză economică, închiderea unor spitale mici a fost una dintre soluțiile propuse pentru reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar. Printre unitățile vizate s-a aflat și Spitalul Orășenesc Buhuși. Astăzi, într-un nou context de constrângeri bugetare, problema eficienței spitalelor revine în discuție.
Jurnalistul Val Vâlcu l-a întrebat pe conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care este soarta spitalelor mici și mijlocii din România și cum se raportează CNAS la unitățile medicale care au probleme de finanțare sau de adresabilitate.
Situație distinctă față de anul 2010
Președintele CNAS spune că situația actuală nu poate fi comparată cu reforma din 2010. Horațiu Moldovan atrage atenția că atunci au fost închise nu doar spitale mici, ci și unități medicale importante.
"Suntem într-o situație total diferită față de momentul pe care l-ați evocat, respectiv momentul în care s-au închis mai multe spitale din România.
Vreau să vă spun că nu s-au închis doar niște spitale mici în acel moment. În acel moment s-a închis și Institutul Inimii din Târgu Mureș, care, la scurt timp, s-a și redeschis și pentru care, în urmă cu câteva zile, s-a inaugurat o nouă clădire prin PNRR, dacă nu mă înșel, primul sau singurul spital complet construit, complet nou, prin PNRR.
Deci suntem într-o altă logică și trebuie să avem absolut o altă abordare", a explicat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
CNAS: "Trebuie să avem în permanență întrebarea dacă serviciile decontate răspund nevoilor pacienților"
Horațiu Moldovan spune că analiza sistemului trebuie să pornească de la nevoile pacientului și de la modul în care sunt cheltuiți banii din sistemul de sănătate.
"Aș vrea să punctez un lucru esențial pentru pacienți. Pacienții din România trebuie să știe că această instituție pe care o reprezint, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, este principalul reprezentant al asiguratului, este principalul reprezentant al pacientului, este instituția căreia îi revine sarcina cheltuirii corecte a banilor care se colectează în FNUASS și din alte surse de la bugetul de stat, dar, în esență, FNUASS, prin contribuțiile asiguraților.
Modul în care acești bani sunt cheltuiți trebuie să facă în așa fel încât pacienții să primească serviciile medicale de care au nevoie și medicamentele de care au nevoie.
Trebuie să ne punem în permanență întrebarea dacă serviciile pe care noi le decontăm, dacă medicamentele pe care noi le decontăm și modul în care decontăm aceste servicii și aceste medicamente răspund într-adevăr nevoilor pe care le au pacienții din România în fiecare moment în care acest sistem funcționează", a mai subliniat președintele CNAS.
Spitale noi, dar costuri mari de funcționare
Președintele CNAS atrage atenția asupra unei alte probleme: România are spitale și corpuri noi construite prin PNRR, însă aceste unități vin cu costuri importante de funcționare, atât pentru personal, cât și pentru energie.
"Desigur, în momentul de față sunt foarte multe spitale în România care au probleme serioase în asigurarea funcționării.
Aș vrea să pornesc de la cele mai relevante exemple, pentru că tocmai s-a finalizat PNRR-ul și avem opt spitale, fie nou construite, fie cu corpuri nou construite în cadrul PNRR, dar se află și câteva spitale în etapele finale ale construcției.
Este vorba despre spitale de arși, cum este cel de la Timișoara, cum este cel de la Târgu Mureș, care sunt construite și funcționează pe normative de spațiu și circuite funcționale respectate ad litteram și care implică cheltuieli foarte mari cu energia electrică și cheltuieli foarte mari cu personalul.
Sunt spitale care, de exemplu, cele pentru arși, vor trebui să își angajeze mulți noi angajați, pentru că circuitele funcționale după care sunt gândite implică un număr mult mai mare de personal care este implicat în managementul acestor cazuri", a explicat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Unele spitale nu mai fac față, altele au adresabilitate foarte mică
În același timp, există spitale care se confruntă cu un număr foarte mare de pacienți și unități medicale care au o adresabilitate redusă. Potrivit președintelui CNAS, diferențele dintre aceste spitale trebuie analizate în contextul întregului sistem.
"Pe de altă parte, am văzut în spațiul public, în ultimii ani, situații disperate ale unor spitale județene, spitale de urgență, care au ajuns în situația în care recomandă pacienților să nu se mai adreseze pentru orice problemă care necesită internare, ci să prioritizeze internările, pornind cu cazurile de extremă urgență.
Iar lucrurile acestea funcționează în paralel sau se întâmplă în paralel cu situații în care sunt alte spitale care au adresabilitate mică și foarte mică, cu rată mică de utilizare a paturilor.
Dar nu acesta este singurul criteriu privind activitatea unui spital", a precizat președintele CNAS, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
"Trebuie să vedem poza mare"
Horațiu Moldovan spune că numărul de pacienți sau rata de ocupare a paturilor nu pot reprezenta singure criteriile pentru evaluarea unui spital.
"Și atunci noi trebuie să vedem poza mare, pe care să o putem înțelege mai bine decât în momentul de față și, mai important decât lucrurile acestea, să putem să ajungem să rezolvăm care sunt principalele probleme în accesul pacientului în zona spitalelor.
Astfel, avem două categorii de spitale. Avem spitale cu adresabilitate foarte mare, care nu mai fac față și sunt plătite necorespunzător, și avem spitale care nu sunt la capacitate maximă, ci spre capacitate minimă", a explicat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Sistemul medical s-a schimbat, dar finanțarea nu a ținut pasul
Una dintre problemele identificate de președintele CNAS este legată de schimbarea modului în care pacienții folosesc serviciile medicale. Multe unități au o structură construită în urmă cu zeci de ani, într-o perioadă în care spitalizarea avea un rol mult mai important în traseul pacientului.
"De multe ori, aceste spitale sau o parte dintre ele au această structură funcțională de peste 50 de ani, iar nevoia de servicii medicale a pacienților s-a modificat în tot acest interval, în sensul în care din ce în ce mai mulți pacienți sunt tratați nu în spitalizare continuă, ci în spitalizare de zi, în ambulatoriul de specialitate sau la medicul de familie.
Însă finanțarea, modificarea acestei piramide a serviciilor medicale nu se reflectă și în modificarea piramidei sau în translația acesteia în piramida finanțării serviciilor de sănătate", a explicat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
"Spitalele să își facă fiecare propria analiză"
În acest context, președintele CNAS consideră că fiecare spital trebuie să își evalueze propria structură și să o adapteze la nevoile populației pe care o deservește.
"Ceea ce avem de făcut în perioada imediat următoare nu este să facem o analiză. De fapt, spitalele să își facă fiecare propria analiză și să încerce să își adapteze structura funcțională și organizatorică la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona în care ele funcționează", a explicat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în exclusivitate la DC Medical și DC News.