Un anevrism rupt reprezintă o urgență majoră. Dr. Ștefăniță Dima explică de ce fiecare minut contează și când trebuie să suni imediat la 112.
Un anevrism cerebral descoperit la timp poate fi tratat în condiții controlate. În schimb, atunci când vasul de sânge se rupe, fiecare minut devine decisiv, iar șansele de supraviețuire scad dramatic. Medicul neuroradiolog intervenționist Ștefăniță Dima explică de ce prevenția, investigațiile făcute la timp și prezentarea imediată la spital pot face diferența dintre viață și moarte.
Tratamentul modern al anevrismelor cerebrale și al accidentului vascular cerebral permite salvarea multor pacienți. Totuși, succesul intervenției depinde în mare măsură de momentul în care persoana ajunge la medic. Situația ideală este aceea în care boala este descoperită înainte să provoace o urgență medicală.
Dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, spune că orice echipă medicală își dorește să trateze pacienții în condiții planificate, după investigații complete și evaluare atentă.
Întrebat dacă astfel de intervenții se programează sau dacă cele mai multe reprezintă urgențe, medicul a explicat care este scenariul pe care și-l dorește orice specialist.
"Ne-am dori ca toate să fie programate. Pacientul să vină într-o stare bună, la rece, cum se spune. Să spună: "Domnule doctor, am văzut interviul dumneavoastră, am citit și pe internet, m-a ajutat și inteligența artificială, copiii mi-au spus că ar fi bine să fac un control".
Facem investigațiile, descoperim problema și programăm intervenția peste o săptămână. Vine și medicul anestezist, discută cu pacientul, totul este organizat. Aceasta este situația ideală.
Din păcate, nu se întâmplă întotdeauna așa. În multe situații, pacientul ajunge cu anevrismul deja rupt sau cu artera carotidă blocată. Este adus de ambulanță. Atunci când se rupe un anevrism, aproximativ 50% dintre pacienți nu mai apucă să beneficieze de tratament", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate pentru DC Medical și DC News.
Anevrismul cerebral apare atunci când peretele unei artere se slăbește și formează o dilatație. În multe cazuri, această modificare nu produce simptome ani la rând. Problema apare în momentul în care vasul se rupe și provoacă o hemoragie cerebrală.
În acel moment începe o cursă contra cronometru. Pacientul trebuie să ajungă cât mai repede într-un centru specializat, unde există echipe capabile să trateze astfel de cazuri prin metode intervenționale sau neurochirurgicale.
Statisticile prezentate de medic arată cât de gravă este situația. Aproximativ jumătate dintre pacienții cu anevrism rupt nu mai ajung să beneficieze de tratament. Tocmai de aceea, diagnosticul pus înainte de apariția complicațiilor oferă cele mai bune șanse.
Investigațiile imagistice recomandate persoanelor cu factori de risc sau cu antecedente familiale pot descoperi un anevrism înainte ca acesta să provoace o hemoragie.
În aceste situații, medicii pot analiza dimensiunea, localizarea și riscul de ruptură. Pacientul primește recomandările potrivite, iar intervenția se desfășoară într-un cadru controlat, fără presiunea unei urgențe medicale.
Diferența dintre o intervenție programată și una efectuată după ruperea unui anevrism poate însemna diferența dintre recuperare și pierderea vieții.
Dr. Ștefăniță Dima atrage atenția că multe persoane pierd timp prețios deoarece speră că simptomele vor trece de la sine sau aleg alte gesturi în locul apelului la serviciile de urgență.
"Spuneam, mai în glumă, mai în serios, că în unele zone, atunci când cineva face un AVC, primul gest este să i se aprindă o lumânare, ca nu cumva să moară fără lumânare. Nu am nimic împotriva tradiției, dar primul lucru trebuie să fie apelul la 112. Ambulanța este bine organizată și fiecare minut contează. Nu trebuie să spunem: "Stau puțin, mă odihnesc și poate îmi trece". Nu.
Chiar dacă este o alarmă falsă, este mai bine să fie așa. Aproximativ 30% dintre suspiciunile de AVC sunt, de fapt, ceea ce numim stroke mimics, adică alte afecțiuni care imită accidentul vascular cerebral. Poate fi o scădere a tensiunii arteriale, o hipoglicemie, consum de alcool, o reacție adversă la un medicament sau altă problemă medicală.
Pacientul spune: "Nu mă simt bine, nu mai văd clar, parcă mi-a amorțit mâna". Atunci mergem la spital. Dacă se dovedește că nu este AVC, cu atât mai bine. Poate fi doar o lipsă de calciu sau de glucoză, dar este esențial să excludem o situație care îi poate pune viața în pericol", a explicat dr. Ștefăniță Dima.
Mulți pacienți ezită să sune la 112 din teama că simptomele nu reprezintă un accident vascular cerebral. Medicul spune că această teamă poate avea consecințe grave.
Există numeroase afecțiuni care produc simptome asemănătoare unui AVC. O hipoglicemie, o scădere importantă a tensiunii arteriale sau reacțiile adverse la unele medicamente pot afecta temporar vorbirea, vederea ori mobilitatea.
Din acest motiv, prezentarea rapidă la spital reprezintă cea mai sigură alegere. Dacă medicii exclud accidentul vascular cerebral, pacientul află cauza simptomelor și primește tratamentul potrivit. Dacă diagnosticul confirmă un AVC sau o hemoragie provocată de ruperea unui anevrism, tratamentul poate începe fără întârzieri suplimentare.
Mesajul transmis de specialist este simplu: prevenția rămâne cea mai bună soluție, iar prezentarea rapidă la spital oferă cele mai mari șanse de supraviețuire și recuperare.
Un control efectuat la timp poate identifica un anevrism înainte de apariția complicațiilor. Iar atunci când apar simptome neurologice bruște, singura decizie corectă este apelul imediat la 112.
În cazul accidentului vascular cerebral și al anevrismului rupt, timpul nu reprezintă doar un factor important. Timpul poate decide dacă pacientul mai are șansa de a beneficia de tratament.
