Arterele rigide pot ascunde riscuri grave pentru creier. Dr. Ștefăniță Toma de la Spitalul Memorial explică de ce apar anevrismele și cum sunt reparate prin tehnici moderne.
Un anevrism cerebral este o dilatație anormală a peretelui unui vas de sânge din creier. Pe măsură ce peretele vascular devine mai fragil, există riscul ca această zonă să se mărească sau, în unele cazuri, să se rupă.
Vasele de sânge trebuie să rămână elastice pentru a putea regla circulația în funcție de variațiile tensiunii arteriale. Atunci când pereții vasculari se rigidizează din cauza depunerilor de calciu și a plăcilor de aterom, acest mecanism de adaptare este afectat.
Dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, a explicat pentru DC Medical și DC News cum apare această vulnerabilitate a vaselor.
"Dacă revenim la exemplul furtunului, acesta începe să se dilate între segmentele rigide", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
"În mod normal, este foarte important ca vasele să fie elastice. Dacă tensiunea arterială scade, vasul se contractă pentru a menține circulația. Dacă tensiunea crește, vasul se dilată. Acest mecanism funcționează în întregul organism, însă la nivel cerebral este și mai fin reglat", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Potrivit specialistului, atunci când apar depuneri pe pereții vasculari, vasele își pierd capacitatea de adaptare.
"Atunci când apar depuneri de calciu și alte plăci pe pereții vasculari, vasele își pierd această capacitate de adaptare. Iar, așa cum spuneam, porțiunile dintre zonele rigidizate devin cele mai vulnerabile și acolo se pot forma anevrismele", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Tratamentul problemelor vasculare cerebrale a evoluat semnificativ în ultimii ani. Pe lângă intervențiile neurochirurgicale clasice, există astăzi proceduri minim invazive care permit tratarea unor leziuni fără operații deschise.
"Neurochirurgia clasică a evoluat foarte mult. Astăzi există și în neurochirurgie conceptul de keyhole neurosurgery, adică neurochirurgia prin "gaura cheii", o abordare minim invazivă care permite intervenții cu incizii mult mai mici decât în trecut", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
În neuroradiologia intervențională, accesul se face printr-un vas de sânge, cel mai frecvent prin artera radială.
"Adică sunt niște incizii foarte mici. În mod obișnuit se fac prin zona sprâncenei, dar noi realizăm incizii și mai mici. Mai exact, puncționăm un vas de sânge, cel mai frecvent artera radială, apoi avansăm până la vasele gâtului și, ulterior, la vasele creierului", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Prin aceste tehnici, medicii pot interveni asupra vaselor blocate și pot restabili circulația.
"Începem cu montarea stenturilor carotidiene, dar, odată ajunși în profunzimea vaselor cerebrale, putem diagnostica leziunile, dacă acest lucru nu a fost făcut deja prin angio-CT, iar apoi le putem trata. Dacă un vas este blocat, îl putem redeschide.
Putem aspira trombul sau putem folosi un dispozitiv tip coșuleț, pe care îl deschidem în dreptul trombului sau al fragmentului de placă de aterom desprins, pe care îl extragem. Putem să cârpim. De asemenea, putem repara vasul", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Anevrismele, adică dilatațiile anormale ale vaselor de sânge, pot fi tratate prin metode care exclud zona afectată din circulație.
"Anevrismele, acele dilatații ale vaselor de sânge, pot fi tratate prin umplerea lor cu niște spirale foarte fine, numite coil-uri. Acestea sunt realizate din platină, pentru a fi cât mai biocompatibile. Materialele moderne sunt extrem de bine tolerate atât de vasul de sânge, cât și de organism", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
O altă metodă folosește stenturi speciale care împiedică sângele să mai pătrundă în interiorul anevrismului.
"Putem monta și stenturi speciale, dispozitive care funcționează ca o umbrelă. Acestea se deschid la nivelul gâtului anevrismului, împiedică pătrunderea sângelui în interiorul acestuia și îl exclud din circulație", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Pe lângă anevrisme, există și alte tipuri de leziuni vasculare cerebrale, precum malformațiile arteriovenoase sau fistulele arteriovenoase.
"Malformațiile arteriovenoase, care reprezintă niște ghemuri de vase de sânge anormale, asemănătoare unor boluri de spaghete, pot fi închise cu ajutorul unor polimeri speciali", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Medicul a explicat că aceste materiale sunt concepute special pentru intervenții medicale.
"Aceștia au o consistență asemănătoare spumei poliuretanice folosite în construcții, însă sunt sterili și concepuți pentru utilizare medicală. Ei pot fi injectați timp de 15-20 de minute fără să se întărească, astfel încât să pătrundă în întreaga rețea vasculară a malformației, după care se solidifică", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Și fistulele arteriovenoase pot beneficia de tratament minim invaziv.
"Și fistulele arteriovenoase pot fi tratate. Avem la dispoziție diferite dispozitive de ocluzie, cu ajutorul cărora excludem fistula din circulație", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Un obiectiv important al tehnicilor moderne este reducerea traumatismului asupra pacientului.
"Toate aceste proceduri se realizează printr-un vas de sânge, fie că vorbim despre artera femurală, fie despre artera radială", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Recent, echipa medicală a realizat un diagnostic printr-un acces vascular și mai mic.
"De curând am efectuat și primul diagnostic printr-o ramură a arterei radiale, prin abordul din tabachiera anatomică. Suntem foarte mândri că folosim vase de sânge cât mai mici pentru acces, tocmai pentru a reduce riscul de sângerare și disconfortul pacientului", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Medicul subliniază că dimensiunea redusă a accesului vascular are un impact direct asupra recuperării.
"Cu cât orificiul prin care intrăm este mai mic, cu atât pacientul suferă mai puțin. Iar acest lucru se confirmă în practică", a concluzionat dr. Ștefăniță Dima.
