Investigația care poate arăta dacă vasele creierului sunt în pericol înainte de un accident vascular cerebral. Este extrem de ușor de făcut.
Accidentul vascular cerebral rămâne una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică la nivel mondial. Este a treia cauză de deces și principala cauză de invaliditate, iar în România aproximativ 65.000 de persoane suferă anual un AVC.
Prevenția joacă un rol esențial, iar o investigație imagistică poate identifica din timp modificări ale vaselor de sânge care pot crește riscul unor complicații severe.
Dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical și DC News, că angio-CT-ul este o metodă modernă prin care medicii pot evalua starea vaselor cerebrale.
"65.000 de oameni suferă un accident vascular cerebral în fiecare an în România. Evident, preferăm să prevenim această afecțiune, iar prevenția este posibilă printr-o investigație simplă. Se numește angio-CT: "angio" vine din limba greacă și înseamnă vas de sânge, iar CT înseamnă computer tomograf.
Se efectuează o tomografie cu injectarea unei substanțe de contrast într-o venă, iar apoi, printr-un simplu click, pot fi eliminate virtual oasele, mușchii și pielea, astfel încât să rămână vizibile doar vasele de sânge.
În acest fel, putem analiza toate vasele de la nivelul gâtului și al capului și putem vedea dacă există îngustări, gâlme, anevrisme, malformații vasculare, fistule sau alte afecțiuni ale sistemului vascular", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Momentul potrivit pentru această investigație depinde de istoricul medical al pacientului, dar și de existența unor cazuri de anevrisme sau alte probleme vasculare în familie.
Medicul a explicat că există situații în care pacienții descoperă întâmplător mai multe anevrisme cerebrale, iar ulterior rudele apropiate sunt evaluate pentru identificarea unor posibile riscuri.
"Am pacienți care ajung la spital și descoperim că au două anevrisme cerebrale. După ce tratăm aceste anevrisme, primul lucru pe care îl facem este să recomandăm investigarea rudelor de gradul I, dacă au peste 18 ani.
Chiar dacă intervalul de vârstă cu cea mai mare frecvență a apariției anevrismelor cerebrale este între 40 și 50 de ani, este important să știm dacă există deja modificări", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
"Dacă la 18-20 de ani nu identificăm anevrisme cerebrale, recomandăm repetarea investigației în jurul vârstei de 40 de ani, deoarece factorul genetic reprezintă una dintre cauzele importante", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Pe lângă factorii genetici, hipertensiunea arterială severă și tulburările de metabolism al grăsimilor din sânge pot crește riscul apariției unor probleme vasculare.
Medicul a explicat că presiunea ridicată exercitată constant asupra pereților vaselor poate duce la modificări structurale și la apariția anevrismelor.
"Dacă ne imaginăm vasul de sânge ca pe un furtun, acesta rezistă foarte bine la o anumită presiune. Însă, dacă presiunea crește mult peste limitele normale, furtunul se poate dilata, poate forma o umflătură și, în cele din urmă, se poate sparge.
La fel de importante sunt și dislipidemiile, care pot fi dobândite sau moștenite genetic. Acestea favorizează apariția depunerilor pe vasele de sânge și reduc elasticitatea lor.
Paradoxal, anevrismele cerebrale apar adesea în porțiunile dintre zonele încărcate cu depuneri, acolo unde peretele vascular a rămas aparent normal, dar este mai vulnerabil.
Scopul nostru este să identificăm aceste modificări înainte ca anevrismul să se formeze și, mai ales, înainte să se rupă", a explicat dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Anevrismele cerebrale pot evolua fără simptome și pot fi descoperite abia atunci când apare o complicație. Prin investigații potrivite, medicii pot identifica modificările vasculare înainte ca acestea să ducă la un accident vascular cerebral sau la o hemoragie cerebrală.
Evaluarea riscului individual, controlul tensiunii arteriale și monitorizarea persoanelor cu antecedente familiale rămân măsuri importante pentru prevenirea unor evenimente neurologice severe.