- nu apare la primul contact cu alimentul (etapa de sensibilizare)
- debut: brusc, la scurt timp după consumul alimentului (de la câteva minute până la două ore) - manifestările: întotdeauna reproductibile după consumul alimentului, indiferent de cantitate poate fi declanșată de contactul cu cantități foarte mici din alimentul respectiv (urme)
- poate pune în pericol viața pacientului pentru unele alimente se poate induce toleranța prin protocoale de desensibilizare.
- poate să apară de la primul contact cu alimentul (fără sensibilizare)
- debut: treptat, după câteva ore de la contactul cu alimentul
- manifestările: inconstante, în funcție de canitatea de aliment consumată
- poate fi declanșată de consumul unor cantități mai mari de alimente
- de cele mai multe ori nu pune viața pacientului în pericol
- nu poate fi indusă toleranța.
Exemplu: Intoleranța la lactoză/ fructoză/ gluten (sensibilitatea celiacă/non-celiacă)
1. Cerealele care conțin gluten (grâul, secara, orzul, ovăzul, hibridele)
2. Laptele
3. Ouăle
4. Arahidele
5. Nucile (migdalele, alunele, nucile, caju, fisticul, nucile pecan, braziliene, de macadamia, de Queensland)
6. Peștele
7. Semințele de susan
8. Soia
9. Crustaceele (crabii, homarii, racii, creveții)
10. Moluștele (midiile, stridiile, calamarii, caracatița)
11. Muștarul
12. Țelina
13. Dioxidul de sulf și sulfiții
14. Lupinul
TEORETIC, orice lucru care conține proteine poate fi o sursă alergenică.
Sunt cunoscute circa 170 de alimente care pot declanșa alergii alimentare din care s-au izolat peste 400 alergene alimentare grupate, în principal, în 10 familii de proteine, în funcție de structura/rolul pe care îl îndeplinesc.
În Uniunea Europeană sunt considerate periculoase 14 tipuri de alergene alimentare: cereale care conțin gluten (grâu, secară, orz, ovăz, hibride); lapte; arahide; nucifere (migdale, alune, nuci, caju, nuci pecan, nuci braziliene, nuci macadamia sau nuci Queensland, fistic); dioxid de sulf și sulfiți E220-E228 (la o concentrație mai mare de 10 ppm - părți per milion sau mg/kg); muștar; țelină; ouă; semințe de susan; soia; crustacee (crabi, homari, raci, creveți); lupin; pește; moluște (midii, stridii, calamari, caracatiță).
Sezonul alergiilor la ambrozie a început, aducând un risc crescut de reacții alergice severe.
Află mai multe despre alergia la polen și cum îți dai seama dacă nivelul din atmosferă este unul ridicat.
Care e diferența dintre COVID-19 și alergii. Cum deosebești simptomele.
Care e alergia ciudată pe care medicii alergologi au descoperit-o la români.
Alergia bizară pe care o poți face chiar în propria casă poate fi declanșată de un lucru absolut banal.
Alimentele toxice sunt cele care în cazul unor persoane pot provoca alergii alimentare.
Rinita alergică, ce trebuie să știi despre ea și cum faci diferența între ea și viroza respiratorie.
Prezentatorul TV Răzvan Fodor spune că astmul l-a făcut să treacă prin momente teribile.
UE interzice siropurile de tuse care conțin folcodină. Substanța este factor de risc pentru apariția unei reacții anafilactice.
Alergiile pot fi o sursă majoră de disconfort nocturn, afectând calitatea somnului și lăsându-te epuizat în timpul zilei.
Un nou strat de praf saharian a acoperit o bună parte din țară. Acesta poate provoca neplăceri unor categorii de persoane.
De ce ești alergic - cauzele alergiilor, simptome, tratament, prevenție.
Manichiura cu gel poate provoca alergii severe. O femeie a fost la un pas de a-și pierde degetele din cauza manichiurii.
Animalele de companie, benefice pentru educarea sistemului imunitar uman.
Medicul pediatru Mihai Craiu a vorbit despre testul paharului în cazul unei erupții pe piele, în contextul în care spitalele sunt arhipline.