Analizele de sânge sunt esențiale pentru a identifica anumite afecțiuni de care suferim. Sunt cazuri în care bolile nu prezintă simptome, însă acestea pot fi identificate pe baza leucogramei. Medicul Octavian Ghizdavu a explicat de ce este importantă hemoleucograma.
”Eu cred că este obligatoriu să facem o hemoleucogramă, asta din mai multe puncte de vedere. Hemoleucograma este analiza care analizează cele 3 tipuri de elemente sanguine. Luăm seria roșie, de exemplu seria eritrocitară. În hemogramă vom găsi valoarea hemoglobinei și a hematocritului. Acestea, dacă sunt reduse, înseamnă că pacientul respectiv are un grad de anemie.
Sigur că anemia poate să fie de la ușoară la severă. Vorbim despre o anemie ușoară, care poate să nu dea niciun simptom. Apoi pe linia leucocitară, de asemenea, sunt foarte multe boli care duc la scăderea numărului de leucocite, de la infecții virale sau bacteriene și pânâ la boli severe de tipul bolilor de sânge, cum e anemia plastică, limfoamele, leuceniile. Nici acestea la debut nu au manifestări clinice.
Dacă în momentul în care ai făcut o hemograma şi ai văzut că numărul de eritrocite este scăzut, este un semn de alarmă că trebuie să cauţi în continuare”, a explicat medicul Octavian Ghizdaru, la Antena 3.
Vezi și: Somnolența excesivă, hipersomnia, cauze. Cum ne afectează rutina zilnică
În urma analizelor de sânge se pot observa și anumite modificări ale leucocitelor.
”De asemenea, numărul de leucocite crescut poate ascunde, de exemplu, o infecție. Scăderea numărului de leucocite poate apărea în afecțiuni ca: infecții bacteriene sau virale severe; hipersplenism; leucemie aleucemică, sindroame mielodisplazice, anemie aplastică, diskeratoză; metastaze; intoxicație benzen; intoxicație metale grele; administrare antiinflamatoare nonsteroidiene, anticonvulsivante, antitiroidiene, antihistaminice, antibiotice, diuretice, arsenic, analgezice”, a mai subliniat medicul.
”Alte două analize importante sunt proteina C reactivă şi viteza de sedimentare a hematiilor. Atunci când acestea sunt crescute, ascund un proces inflamator. Simptomele inflamatorii pot ascunde infecții severe, neoplazii, boli autoimune, în general, boli cu mare impact și cu mare relevanță și cu mare gravitate”, a mai explicat medicul Octavian Ghizdaru.
Analizele medicale sunt recomandate a fi efectuate periodic. Începând cu vârsta de 20 de ani se recomandă să se înceapă investigațiile anuale. Medicii ne arată care sunt etapele privind pregătirea pacientului pentru analizele de laborator.
Conf. univ dr. Elena Hogea a explicat care sunt pașii de urmat atunci când mergem să ne efectuăm analize de laborator.
”Efectuarea de analize medicale oferă informații privind starea actuală de sănătate a pacientului, despre funcționalitatea diferitelor organe și contribuie la susținerea diagnosticului împreună cu datele furnizate de examenul clinic și anamneza specifică.
Corectitudinea analizelor medicale depinde nu doar de performanța laboratorului în care sunt efectuate, ci și de pregătirea corectă anterior recoltării.
Orice examen bacteriologic (hemocultură, urocultură, coprocultură, sputocultură, exudat nazo-faringian) se realizează înainte de administrarea de antibiotice”, arată conf. univ. dr. Elena Hogea.
Sunt câteva instrucțiuni de recoltare pentru pacienți, înainte de a se prezenta la laborator pentru recoltarea sângelui. Este absolut interzis consumul de alcool înainte de recoltarea analizelor medicale.
”Recoltarea probelor de sânge se efectuează dimineața, înainte de consumul de alimente. Pentru a obține rezultate valide, probele biologice se recoltează după 12 ore de post alimentar.
În seara anterioară recoltării, se recomandă o dietă săracă în grăsimi și dulciuri, evitarea administrării de medicamente, pentru a nu influența direct sau indirect rezultatul anumitor analize (glicemie, colesterol, trigliceride).
Consumul de alcool se întrerupe cu 72 de ore anterior recoltării. Hemocultura (examen bacteriologic al sângelui) se recoltează înainte de administrarea de antibiotice, în frison sau puseu febril, în recipient special, cu mediu lichid”, mai explică medicul.
Analizele de sânge ar trebui să le realizăm o dată pe an. Hemoleucograma poate indica anumite afecțiuni de care suferim.
Robert De Niro a devenit tată la 79 de ani. Cum influențează vârsta fertilitatea masculină.
Acest indiciu nou ar putea semnala boala Alzheimer înainte de apariția simptomelor.
Ftalații sunt un grup de substanțe chimice utilizate pentru a face materialele plastice mai durabile. Zilnic interacționăm cu ei.
Ce este fentanilul, substanța care l-a ucis pe rapperul Coolio. Cui îi este prescris și cum se administrează.
Testul care depistează boala Alzheimer înainte de apariția primelor simptome este non-invaziv și are o acuratețe ridicată.
Biopsie și examen anatomopatologic sunt două tipuri de analize ale țesuturilor. Medicii explică diferența între cele două.
Toaletele publice sunt printre cele mai murdare locuri. Aici, riscul de îmbolnăvire este ridicat.
Această analiză îți poate arăta riscul de mortalitate. De asemenea, o valoare scăzută poate duce la boli cardiovasculare.
Colesterolul mărit stă la baza unor afecțiuni care vă pot pune viața în pericol. Află care sunt semnele pe care le transmite organismul.
Lipsa acestui nutrient poate pune viața în pericol. Este considerat mai nociv decât fumatul. Crește riscul de moarte prematură.
Terapiile inovative își fac loc și în marile centre universitare din țară. Ce beneficii aduc pentru pacienți.
Deficitul de potasiu are efecte negative asupra organismului. Care sunt simptomele, complicațiile și ce alimente conțin potasiu.
Aceasta este analiza esențială înainte de o intervenție chirurgicală. Duce la o evoluție favorabilă post-operatorie.
Alzheimer ar putea fi diagnosticat prin teste de sânge. Proteinele ”toxice” ar putea fi detectate cu câțiva ani înainte de debutul bolii.
Testul de sânge care arată dacă ai cancer. Este supranumit ucigașul tăcut.
Moartea de bătrânețe este o sintagmă des utilizată. Dar, totuși, ce spun specialiștii despre moartea de bătrânețe.