COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Într-un demers de consolidare a securității sanitare, Comisia Europeană a lansat o nouă strategie menită să dezvolte arsenalul Europei împotriva viitoarelor crize de sănătate, prevenind următoarea pandemie și alte amenințări medicale. După lecțiile dure ale pandemiei COVID-19, Uniunea Europeană adoptă principiul "mai bine prevenim decât să regretăm", consolidând infrastructura de pregătire pentru situații de urgență.
Noua Strategie a UE privind Contramăsurile Medicale, prezentată la Strasbourg, are în centru creșterea capacității de reacție rapidă și acces permanent la vaccinuri, terapii, teste diagnostice și echipamente de protecție personală (EPP).
"Întărim scutul de protecție al Europei într-o lume tot mai imprevizibilă. Facem din pregătire un mod de viață - modul european de viață - pentru a menține oamenii în siguranță, sănătoși și încrezători în viitor", a declarat comisarul UE pentru Pregătire, Hadja Lahbib, potrivit Euronews.
Un oficial al UE a explicat că "este practic un arsenal de produse care ne vor permite să protejăm cetățenii în cazul apariției unei urgențe medicale".
Pandemia a scos la iveală limite serioase în capacitatea Europei de a asigura accesul și distribuția acestor resurse vitale. Răspunsul vine printr-un plan cu 17 acțiuni concrete, care vizează un lanț complet - de la supravegherea amenințărilor până la livrarea efectivă a contramăsurilor.
"La următoarea criză, dorim să reducem cât mai mult timpul de așteptare", a subliniat Lahbib.
Strategia UE se pregătește pentru o gamă largă de pericole medicale: virusuri respiratorii și de contact cu potențial pandemic (precum COVID-19), zoonoze ca gripa aviară, boli emergente și reemergente, precum Ebola, dar și așa-numitul "Boala X" - un agent patogen necunoscut, ipotetic, care ar putea provoca o epidemie internațională majoră.
De asemenea, sunt luate în calcul virusuri transmise de vectori precum dengue sau West Nile, rezistența antimicrobiană (AMR) - catalogată drept "pandemia tăcută", responsabilă anual de 35.000 de decese în UE - și amenințări de securitate, inclusiv atacuri chimice sau efectele conflictelor armate, fără a include însă amenințări nucleare.
"Contramăsurile medicale sunt deosebit de complicate de depozitat. Dar pentru a stoca un vaccin sau un tratament, acestea trebuie mai întâi să existe", a explicat comisarul Lahbib.
Pentru a răspunde acestei provocări, Comisia va accelera dezvoltarea contramăsurilor medicale prin lansarea unui program special - Medical Countermeasures Acceleration - care va funcționa ca un "one-stop shop" pentru cercetători și IMM-uri, facilitând tranziția de la cercetare la producție.
Strategia introduce și un sistem flexibil de stocare adaptat riscurilor specifice. Un exemplu recent îl reprezintă Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, când Comisia a autorizat poziționarea preventivă a truselor medicale de urgență, echipamentelor de protecție și detectorilor portabili din rezerva rescEU.
"Astfel de stocuri pot reprezenta un impuls temporar pentru capacitățile naționale permanente, adresând provocările excepționale ale unor astfel de evenimente", a menționat Lahbib.
Deși strategia avansează pe mai multe fronturi, o provocare majoră rămâne schimbul eficient de informații.
"Orice strategie are nevoie de un buget, iar pregătirea nu vine gratis, dar cel mai important acum este o mai bună coordonare," a atras atenția Lahbib.
În prezent, UE nu deține o imagine clară asupra stocurilor fiecărei țări, lacunele și necesitățile fiind greu de identificat. În plus, unele state membre ezită să împărtășească date despre rezervele strategice din motive de interes național.
Doar trei țări - Cehia, Finlanda și Estonia - participă pe deplin la eforturile centralizate de stocare ale UE, iar situația celorlalte 24 rămâne incertă.
Prin această strategie, Uniunea Europeană reafirmă angajamentul de a transforma pregătirea pentru urgențe de sănătate într-un proces integrat, coerent și transparent. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă un viitor mai sigur și o reacție mult mai rapidă atunci când va conta cel mai mult.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.