Simți că inima „sare” o bătaie, bate prea tare sau începe să alerge exact când te bagi în pat? De multe ori nu este grav, dar palpitațiile repetate, prelungite sau însoțite de alte simptome nu ar trebui ignorate.
În pat, palpitațiile pot părea mai intense pentru că nu mai există activitate, zgomot și distrageri care să acopere senzațiile corpului.
O bătaie „sărită” poate fi o extrasistolă, adică o contracție prematură a inimii, fenomen frecvent întâlnit și la persoane fără o boală cardiacă.
Cafeaua, alcoolul, stresul, lipsa somnului, deshidratarea și unele medicamente pot favoriza apariția palpitațiilor.
Durerea în piept, leșinul, dificultățile de respirație sau palpitațiile foarte rapide și persistente sunt motive pentru evaluare medicală rapidă.
Este una dintre situațiile care pot speria cel mai mult: toată ziua ești ocupat, mergi, vorbești, lucrezi, urci scări, iar inima pare să funcționeze „în fundal”. Apoi te întinzi în pat și, dintr-o dată, îi simți fiecare bătaie.
Asta nu înseamnă automat că ritmul inimii s-a modificat.
Când stai liniștit, atenția se mută mai ușor către senzațiile interne ale corpului. În plus, poziția culcat poate face ca mișcările inimii să fie percepute mai clar de unele persoane. Palpitația este, de fapt, senzația conștientă a bătăilor inimii, iar ea poate apărea atât în prezența unei aritmii, cât și atunci când ritmul inimii este normal.
O analiză publicată în Medical Clinics of North America arată că palpitațiile sunt frecvente, dar cauza lor poate fi dificil de identificat tocmai pentru că episoadele sunt adesea intermitente.
Una dintre senzațiile descrise frecvent este că inima face o pauză foarte scurtă, după care urmează o bătaie mai puternică.
Uneori, ceea ce este perceput drept „pauză” este efectul unei contracții premature. Inima se contractă mai devreme decât era de așteptat, urmează o pauză scurtă, iar următoarea bătaie poate fi simțită mai puternic.
Aceste contracții premature pot fi atriale sau ventriculare. Cele ventriculare, numite extrasistole ventriculare sau PVC, sunt relativ frecvente și pot apărea inclusiv la persoane fără o afecțiune cardiacă structurală.
O analiză publicată în 2022 estimează că extrasistolele ventriculare pot fi întâlnite la aproximativ 3%-20% din populația generală, în funcție de populația studiată și de metoda de monitorizare. Ele sunt descoperite frecvent în timpul investigațiilor pentru palpitații.
Așadar, senzația de „inimă care sare” nu înseamnă automat că există o problemă gravă.
Dacă palpitațiile apar seara, tentația este să dai vina imediat pe cafeaua băută în timpul zilei. Cofeina poate fi un factor declanșator pentru unele persoane, dar lista este mai lungă.
Palpitațiile pot fi favorizate de:
stres și anxietate;
lipsa somnului;
deshidratare;
alcool;
nicotină;
unele medicamente;
modificări hormonale;
febră sau alte stări care cresc ritmul cardiac;
anemie;
tulburări ale tiroidei;
dezechilibre ale unor electroliți;
anumite aritmii.
De aceea, aceeași senzație poate avea explicații complet diferite la două persoane.
O evaluare modernă a palpitațiilor pornește de la istoricul simptomelor și examenul clinic, iar medicul poate recomanda electrocardiogramă și, în funcție de situație, analize de sânge, ecografie cardiacă sau monitorizare ECG.
Poziția corpului poate influența modul în care percepi bătăile inimii. În plus, dacă palpitațiile sunt legate de digestie, reflux, stres sau de o creștere a activității sistemului nervos autonom, momentul în care te întinzi după masă poate coincide cu apariția simptomului.
Important este însă să nu transformăm poziția culcat într-o explicație universală.
Faptul că palpitațiile apar în pat nu dovedește nici că sunt inofensive, nici că sunt provocate de inimă. Contează cum se manifestă și ce alte simptome apar împreună cu ele.
Un episod scurt, izolat, care apare ocazional și dispare singur, fără alte simptome, este diferit de palpitațiile care devin frecvente sau apar în contexte neobișnuite.
Merită discutat cu medicul dacă:
episoadele apar tot mai des;
inima bate foarte rapid și episodul durează;
palpitațiile apar în timpul efortului;
ritmul pare neregulat în mod repetat;
ai amețeli sau senzație de leșin;
ai dificultăți de respirație;
există durere sau presiune în piept;
ai leșinat;
ai o boală cardiacă cunoscută;
există antecedente familiale importante de aritmii sau moarte subită.
Unele aritmii, precum tahicardiile supraventriculare, pot provoca episoade de bătăi foarte rapide care încep și se termină brusc. O analiză publicată în JAMA în 2024 descrie tahicardia supraventriculară paroxistică drept o cauză importantă de palpitații și explică modul în care este diagnosticată și tratată.
Există și o legătură importantă între tulburările de respirație din timpul somnului și aritmii.
Apneea obstructivă de somn produce episoade repetate de întrerupere sau reducere a respirației, asociate cu modificări ale oxigenării și cu activarea sistemului nervos simpatic. Aceste mecanisme pot influența ritmul cardiac.
O declarație științifică a American Heart Association publicată în 2022 analizează legătura dintre tulburările de respirație în timpul somnului și aritmiile cardiace.
Dacă palpitațiile nocturne sunt asociate cu sforăit puternic, pauze de respirație observate de partener, treziri cu senzație de sufocare sau somnolență accentuată în timpul zilei, merită discutată și posibilitatea unei tulburări de somn.
Una dintre problemele palpitațiilor este că medicul poate face o electrocardiogramă într-un moment în care inima bate perfect normal.
De aceea, dacă episoadele sunt intermitente, poate fi utilă monitorizarea ritmului cardiac pentru o perioadă mai lungă, de exemplu printr-un Holter ECG sau alte sisteme de monitorizare.
Cercetări recente arată inclusiv interesul pentru combinarea ECG-ului realizat cu dispozitive purtabile cu monitorizarea la distanță pentru investigarea palpitațiilor. Totuși, un ceas inteligent poate fi un instrument util de orientare, nu un înlocuitor al evaluării medicale.
Un studiu publicat în 2024 a arătat, de asemenea, că simptomele raportate de pacienți nu reflectă întotdeauna corect prezența sau absența unei aritmii. Cu alte cuvinte, ceea ce simți este important, dar uneori este nevoie de înregistrarea efectivă a ritmului cardiac pentru a afla ce se întâmplă.
Diferența nu este dată doar de faptul că palpitația apare noaptea.
O inimă sănătoasă poate fi simțită foarte clar în liniștea patului. O bătaie prematură ocazională poate produce o senzație puternică fără să însemne neapărat o boală gravă.
Pe de altă parte, palpitațiile care sunt frecvente, prelungite, foarte rapide, asociate cu amețeală, leșin, durere în piept sau lipsă de aer trebuie evaluate medical.
Iar dacă apar brusc împreună cu durere toracică importantă, dificultăți severe de respirație, pierderea stării de conștiență sau o stare generală sever alterată, este necesară asistență medicală de urgență.
În cele din urmă, întrebarea corectă nu este doar „De ce îmi bate inima tare când mă pun în pat?”, ci și „Ce fel de ritm am în momentul în care simt asta?”. Uneori răspunsul este complet benign. Alteori, un simplu ECG sau o monitorizare Holter poate face diferența dintre o senzație greu de explicat și un diagnostic clar.
Peng G, Zei PC. Diagnosis and Management of Paroxysmal Supraventricular Tachycardia. JAMA, 2024. DOI: 10.1001/jama.2024.0076.
Strik M et al. Combining electrocardiogram smartwatches and remote monitoring to diagnose palpitations and presyncope. Heart Rhythm, 2024. DOI: 10.1016/j.hrthm.2024.06.024.
Abedin Z et al. Patient-reported symptomatic events do not adequately reflect atrial arrhythmia. Heart Rhythm, 2024. DOI: 10.1016/j.hrthm.2024.05.041.