Coronavirusul persistă mai mult în țesutul persoanelor care fac forma gravă a bolii. De asemenea, persistența este diferită la bărbați față de femei.
Coronavirusul se menţine în ţesutul pulmonar al pacienţilor o perioadă mai lungă de timp, cu până la o săptămână, în cazul în care aceştia dezvoltă forma gravă a bolii, susţine un studiu publicat marţi în British Medical Journal, arată surse citate de agerpres.ro. O analiză efectuată pe 96 de pacienţi cu coronavirus din China a relevat faptul că particulele virale persistă o perioadă mai lungă şi ating vârful mai târziu în cazul persoanelor cu forma gravă a bolii, comparativ cu cele care au o formă mai uşoară. De asemenea, virusul rezistă o perioadă mai lungă în corpul pacienţilor de sex masculin şi al celor cu vârste peste 60 de ani, conform studiului.
Cercetătorii au estimat încărcătura virală - numărul de particule de virus - din peste 3.000 de probe colectate de la pacienţi infectaţi internaţi într-un spital din provincia chineză Zhejiang între 19 ianuarie şi 20 martie. Cu cât încărcătura virală este mai mare, cu atât mai multe particule de virus pot fi eliberate când persoana infectată expiră sau tuşeşte. Cercetătorii au descoperit că durata de viaţă medie a virusului din probele respiratorii recoltate de la pacienţi cu forma gravă a bolii a fost de 21 de zile, comparativ cu 14 zile la persoanele cu forma uşoară.
Numărul particulelor virale a atins vârful în a doua săptămână de la debutul bolii în rândul pacienţilor care au dezvoltat forma uşoară a bolii. Însă analiza probelor respiratorii recoltate de la pacienţii cu forma gravă a dezvăluit că încărcătura virală s-a menţinut la niveluri ridicate şi în a treia săptămână.
Studiul a demonstrat că durata de viaţă medie a virusului a fost mai ridicată în probele prelevate din materii fecale, respectiv de 22 de zile, comparativ cu 18 zile în ţesutul pulmonar şi 16 zile în sânge.
Cercetătorii au notat că acest studiu are unele limitări, printre acestea numărându-se numărul redus al participanţilor, ceea ce ar putea afecta acurateţea rezultatelor. Ei au adăugat că încărcătura virală este influenţată şi de alţi factori, ceea ce înseamnă că rezultatele obţinute "reflectă parţial încărcătura virală din organism".
Concluziile studiului, al cărui autor principal a fost profesor Tingbo Liang de la Primul Spital Afiliat şi facultatea de medicină din cadrul Universităţii Zhejiang, evidenţiază importanţa efectuării unui management strict în fiecare etapă a bolii grave pentru a preveni răspândirea virusului.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.