Studiul, condus de o echipă de oameni de știința de la Universitatea Oxford și care a fost publicat în revista britanică The Lancet Diabetes &Endocrinology (link direct studiu) se bazează pe analiza a 6,9 milioane de persoane care trăiesc în Marea Britanie și include datele a 20.000 de pacienți cu COVID-19 care au fost internați sau care au decedat în primul val al pandemiei.
Rezultatele studiului concluzionează că riscul de a face o formă gravă a bolii crește la persoanele care au indicele masei corporale (IMC) mai mare de 23 kg/m2, considerat de categorie sănătoasă.
Peste aceste prag, cu fiecare unitate adăugată la IMC, probabilitățile de spitalizare pentru COVID-19 cresc cu 5%, în timp ce riscul de a ajunge la terapie intensivă este mai mare cu 10%.
Studiul a constatat și că persoanele subponderale, care au un IMC de sub 18,5, sunt de asemenea vulnerabile la o formă mai severă de COVID-19.
Autorii studiului semnalează că efectele excesului de greutate la cei care riscă să sufere de complicații asociate noului coronavirus nu afectează în egală măsură toate grupurile de vârstă, tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani fiind astfel mai vulnerabili.
În schimb, riscul excesului de greutate după vârsta de 60 de ani are un impact puțin semnificativ, iar la cei cu vârsta peste 80 de ani nu are niciun impact.
Comparând datele privind categoriile etnice, cercetătorii au aflat că persoanele de culoare cu un indice mai mai mare de IMC sunt mai predispuse să sufere o formă mai severă de COVID-19.
Deși studii prealabile au dovedit că obezitatea poate fi asociată complicațiilor de COVID-19, cercetarea publicată de revista The Lancet este prima care analizează toate pragurile IMC.
„Aceste descoperiri sugerează că politicile de vaccinare trebuie să prioritizeze persoanele supraponderale, mai ales acum când campaniile se adresează și categoriilor mai tinere”, notează într-un comunicat autoarea principală a studiului, Carmen Piernas, cercetător la Nuffield Department of Primary Care Health Sciences din cadrul Universității Oxford.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.