Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Un nou sondaj IRES arată că dezinfectantul pentru mâini este produsul de protecție cel mai folosit de români atunci când ies din casă, două treimi dintre respondenți spunând că îl folosesc de fiecare dată. 64% spun că folosesc de fiecare dată masca de protecție, iar 44% folosesc mănuși de protecție.
Peste 4 din 10 români spun că în localitatea lor materialele de protecție de tipul măștilor, dezinfectanților sau mănușilor nu sunt disponibile în comerț. O treime sunt de părere că aceste materiale sunt disponibile cu unele dificultăți și doar 6% spun că acestea se găsesc fără dificultăți.
Datele arată că respondenții de peste 65 de ani, femeile și persoanele cu educație scăzută și cei din mediul rural dețin produse de protecție în proporții reduse, în timp ce tinerii între 18 și 35 de ani și persoanele cu educație ridicată au aceste produse în proporții mai ridicate.
Analizele detaliate arată că, în general, materialele de protecție sunt mai puțin utilizate de către vârstnici și de către persoanele cu educație scăzută.
Dezinfectanții pentru mâini și cei pentru suprafețe sunt produsele de protecție pe care românii le dețin în cele mai ridicate proporții, în această perioadă. Peste 55% dintre participanții la studiul IRES spun că au în gospodărie dezinfectant pentru mâini și 57% au dezinfectant pentru suprafețe, în cantități suficiente.
Dezinfectantul pentru haine este produsul deținut în cea mai mică măsură dintre produsele de protecție, doar puțin peste jumătate dintre participanții la studiu spun că dețin acest produs, iar pentru 33% cantitatea este suficentă.
Dezinfectantul pentru mâini este deținut în proporții mai ridicate de către bărbați, de tineri, de respondenții cu educație medie și peste și de către cei care locuiesc în Transilvania și Banat.
Dezinfectantul pentru mâini este produsul de protecție cel mai folosit de români atunci când ies din casă, două treimi dintre ei spun că îl folosesc de fiecare dată. 64% spun că folosesc de fiecare dată masca de protecție, iar 44% folosesc mănuși de protecție.
Dezinfectantul de mâini este utilizat în proporții mai ridicate de către bărbați, de către respondenții tineri, de cei cu educație medie și peste și de cei din Sudul țării.
Măștile reprezintă ce mai deficitar produs: 77% dintre români spun că le dețin, dar 40% susțin că au în cantități insuficiente. 44% dintre respondenții care au declarat că dețin măști și le-au cumpărat, 33% susțin că aveau aceste produse înainte să înceapă criza generată de COVID – 19, 22% spun că le-au primit de la locul de muncă, de la prieteni sau le-au procurat din alte surse, în timp ce aproape 1 din 5 spun că și le-au confecționat singuri sau cineva cunoscut.
Măștile sunt deținute în mai mare măsură de către bărbați, de către respondenții tineri (18-35 de ani), de către cei cu educație ridicată și de respondenții din orașe.
Măștile sunt folosite cu precădere de persoanele între 51 și 65 de ani și de către tineri, de către respondenții cu studii superioare și peste și de către cei care locuiesc în Moldova.
4 din 10 români spun că au în cantități suficiente mănuși de protecție din cei peste trei sferturi câți spun că le dețin. Mănușile de protecție sunt deținute mai mult de bărbați, de persoanele între 36 și 65 de ani și de respondenții cu educație ridicată.
Vârstnicii și persoanele care locuiesc în mediul rural sunt respondenții care semnalează în proporții ridicate faptul că produsele de protecție nu sunt disponibile în comerț.
Mănușile de protecție sunt folosite cel mai frecvent de femei, de către respondenții cu educație medie și peste.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.