Studii recente din Australia arată diferențe structurale în creierul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2, chiar și la cei care se declară complet vindecați. Scanările au evidențiat modificări ale substanței protectoare a fibrelor nervoase, structura țesuturilor și niveluri diferite ale unor chimicale cerebrale.
Mielina acționează ca izolația unui fir electric. Aceasta permite transmiterea rapidă și eficientă a semnalelor în creier. Modificările sau deteriorarea acesteia pot încetini gândirea, mișcarea și alte funcții cognitive. Cercetătorii de la Griffith University au raportat semnale diferite ale mielinei și modificări chimice între pacienții cu COVID lung, cei recuperați și persoanele care nu au fost niciodată infectate.
Studiul a inclus 47 de persoane: 19 cu COVID lung, 12 recuperați și 16 neinfectați. Pacienții cu COVID lung au prezentat simptome timp de aproximativ nouă luni, inclusiv oboseală, tulburări de somn, dificultăți de concentrare, dureri de cap și musculare. Aceștia au avut scoruri mai scăzute la testele de funcție cognitivă și fizică.
Persoanele care s-au recuperate nu au mai prezentat simptome, iar grupul neinfectat nu a avut istoric de COVID, arată studiul publicat în Brain, Behavior, & Immunity – Health.
Pacienții cu COVID lung au avut semnale mielinice mai ridicate în zonele creierului asociate cu funcțiile motorii și memoria. Recuperații au prezentat semnale și mai mari în creierul posterior, căi albe majore și cerebel. Chiar și cei care se simțeau complet bine au avut semnale mielinice mai ridicate decât persoanele neinfectate în zone legate de mișcare și atenție.
Scanările au arătat diferențe în mișcarea apei prin țesut, un indicator al structurii cerebrale. Pacienții cu COVID lung au prezentat mișcare restricționată a apei, posibil semn al unor procese de reparare. Recuperații au avut modele diferite în zonele implicate în controlul mișcărilor și învățare, fără simptome vizibile.
Nivelurile de NAA, un marker al metabolismului cerebral, au fost mai mari la pacienții cu COVID lung, în timp ce glutamina a fost mai scăzută comparativ cu grupul recuperat. Glutamina joacă un rol important în energie și imunitate, iar deficitul sugerează o continuă epuizare.
Persoanele care s-au recuperat au prezentat niveluri mai ridicate de glutamină, marcând o diferență clară între cei încă afectați și cei vindecați.
Pacienții cu COVID lung și funcție fizică redusă au avut semnale mielinice mai scăzute în zonele de procesare a memoriei. Cercetările arată că exercițiile fizice sprijină sănătatea mielinei, în timp ce inactivitatea favorizează deteriorarea.
În plus, pacienții cu tulburări cognitive au prezentat semnale mielinice reduse în zonele implicate în gândirea rapidă.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.