Recuperarea după COVID-19 nu se încheie odată cu dispariția simptomelor respiratorii. Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la Universitatea Tulane, scoate la iveală un adevăr îngrijorător: spre deosebire de gripă, virusul SARS-CoV-2 provoacă inflamații persistente în creier și leziuni ale vaselor de sânge, chiar și în cazurile care nu necesită spitalizare.
Deși ambele virusuri afectează plămânii pe termen lung, impactul lor asupra sistemului nervos este radical diferit. Studiul publicat în jurnalul Frontiers in Immunology arată că, în timp ce gripa se concentrează în principal pe aparatul respirator, COVID-19 declanșează un proces inflamator care continuă în creier mult timp după ce virusul devine nedetectabil în organism.
Dr. Xuebin Qin, autorul principal al cercetării, subliniază că aceste mecanisme explică de ce pacienții cu "long COVID" se confruntă cu oboseală cronică și ceață mentală, simptome care apar mult mai rar în urma unei gripe sezoniere.
Analizele efectuate pe țesuturile pulmonare relevă că ambele infecții lasă în urmă celule imunitare hiperactive și o acumulare de colagen. Acest surplus de proteine duce la rigidizarea plămânilor și la apariția cicatricilor, fapt care explică dificultățile de respirație resimțite de pacienți timp de săptămâni întregi.
Totuși, cercetătorii au observat o anomalie în cazul SARS-CoV-2. În timp ce după gripă organismul declanșează un proces structurat de reparare a căilor respiratorii, în cazul COVID-19 acest mecanism de regenerare lipsește aproape complet. Astfel, plămânii nu doar că rămân afectați, dar par să își piardă capacitatea naturală de refacere.
Cea mai importantă descoperire vizează sistemul nervos central. Deși virusul nu a fost găsit direct în țesutul cerebral, subiecții care au trecut prin COVID-19 au prezentat semne clare de inflamație cronică și mici hemoragii la nivelul vaselor de sânge din creier.
Analiza activității genetice a scos la iveală perturbări majore în căile care reglează serotonina și dopamina. Acești neurotransmițători sunt esențiali pentru controlul energiei, al proceselor cognitive și al bunei dispoziții.
Aceste modificări biologice oferă o explicație științifică pentru stările de anxietate, depresie și confuzie mentală raportate de milioane de oameni la nivel global.
Identificarea acestor tipare biologice este un pas crucial pentru dezvoltarea unor terapii care să limiteze daunele pe termen lung.
Studiul, susținut de American Heart Association, sugerează că monitorizarea pacienților trebuie să depășească sfera respiratorie și să includă evaluări neurologice și vasculare.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.