Dr Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Colentina, spune că atunci când pacienții internați și operați într-un spital non-COVID se infectează după ce stau în acel spital, e clar că unitatea medicală respectivă are un focar, care trebuie tratat ca atare.
„Adevărul gol-goluț, lipsit de orice înflorituri, adevărul pe care îl știe deja orice cadru medical, adevărul pe care doar îl intuiam și s-a confirmat deja cu vârf și îndesat, adevărul pe care nimeni nu îndrăznește să îl rostească onest și cu voce tare, adevărul ultimelor luni este simplu, limpede cristal, evident pentru oricine gândește cu propriii neuroni și nu în logica fricii sau a ipocriziei; acest adevăr simplu se poate rezuma la o simplă frază: „infecția cu SARS-CoV-2 este infecția nosocomială a anului 2020” .
Degeaba încearcă unii sau alții dintre colegii noștri medici din toate specialitățile din spitalele zise „non-Covid” să ne convingă că transferul intraspitalicesc (după ce pacienții au fost ținuți una - două - trei săptămâni la ei) spre spitale „suport Covid” ar avea vreo rațiune medicală sau epidemiologică sau de reducere a riscului infectării personalului...
Nu este decât o mare iluzie că există spitale „non-Covid” și spitale „Covid”.
Nu înseamnă că e vina personalului medical! Nicidecum...
Pur și simplu acest virus este extrem de contagios și era evident de la început că spitalele vor fi focare. Era evident nu numai pentru că virusul este extrem de contagios, ci și pentru că rezultatele negative la PCR există și sunt în procent de peste 30%, dar și pentru că în spitale vin oameni bolnavi, cei mai mulți cu boli severe, cancere avansate, imunodeprimați, etc.
Am avut 5 luni să înțelegem asta și fiecare spital a avut 5 luni ca să își organizeze propriul spațiu de triaj și propria zonă pentru pacienții pozitivi la PCR pentru SARS-CoV-2.
De ce ne facem că nu înțelegem acest lucru extrem de simplu? Poate pentru că unora le convine ping pong-ul stupid între spitale, nejustificat medical, dar consumator de timp, nervi și bani pentru colegii de la ambulanță. Sunt pacienți plimbați între 2-3 spitale.
Și nu în ultimul rând, cred că ar fi bine să înțelegem odată că acest virus va trăi cu noi sau noi va trebui să învățăm să conviețuim cu el ani de zile. Ce facem?
Operăm în spitale „verzi” și când pacientul se pozitivează îl pasăm cu multă „colegialitate” altora, celor din spitalele „roșii”, colegi chirurgi și ei, transformați în „pansatori ai plăgilor” operațiilor făcute de alții????
Ce logică are o asemenea strategie?”, se întreabă, retoric, medicul ATI.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.