Autoritățile suedeze au mizat, în lupta contra pandemiei COVID-19, pe câteva măsuri pe cât de simple pe atât de eficiente, a explicat academicianul Irinel Popescu.
„Suedia, a cărei strategie o cunoaștem cu toții, a fost aceea de a înfrunta pandemia, fără să oprească aproape deloc economia, recomandând niște măsuri generale care sunt valabile și acum; portul măștii, distanțarea, igiena mâinilor în special. De asemenea, stabilind grupurile de populație vulnerabile, și anume bătrânii, pacienții sau cei aflați în cămine, în instituții sociale pacienții imunodeprimați, și așa mai departe, dar continuând în mod normal viața, lăsând economia să funcționeze și așteptând ca o mare parte din populație să capete imunitate, ceea ce ar fi un factor important pentru controlul pandemiei. În ce măsură a obținut Suedia aceste lucruri e greu de spus. Există oarecare controverse față de datele raportate de acolo. Totuși, nu se poate nega că în momentul de față, faptul că au doar 13 bolnavi în serviciile de ATI, și că rata deceselor a ajuns la 1 deces pe zi. Acestea constituie cifre care susțin strategia adoptată de suedezi”, a spus realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.
Modelul suedez, însă, în alte țări a dat greș. Și asta pentru că în Suedia populația a fost și este extrem de riguroasă în a aplica măsuri impuse.
„Sigur e de menționat faptul că și Marea Britanie a încercat o strategie similară și a trebuit să o reconsidere și să se reîntoarcă la măsurile de carantină, pe care le-au adoptat majoritatea țărilor din lume, de aceea probabil că modelul suedez a reușit datorită disciplinei populației. Iată că atunci când această disciplină funcționează impecabil lucrurile pot să funcționeze și filosofia care a stat la baza acestei strategii a fost aceea că suedezii au înțeles de la bun început că e o boală cu care ne vom confrunta pe termen lung”, a explicat prof dr Irinel Popescu.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.