Complicații neurologice ciudate, de la pierderea gustului și a mirosului la convulsii, au apărut la unii pacienți cu COVID, în timp ce pacienții care au suferit mai mult timp de boală s-au plâns de senzație de „ceață” persistentă a creierului. Acum există o posibilă legătură între COVID și psihoză.
Medicii din întreaga lume raportează simptome psihotice la un număr mic de pacienți care au avut infecția cu SARS-CoV-2, a raportat luni New York Times.
Raportătile spun că sunt doar atât: episoade individuale de psihoză în urma unei crize de COVID-19. Nu există nicio dovadă că coronavirusul provoacă psihoză, cel puțin încă nu. Este doar o asociație pe care profesorii medicali au observat-o, deși este una îngrijorătoare. „Cred că este foarte îngrijorător pentru că, după cum vedeți și pe măsură ce citiți, există din ce în ce mai multe rapoarte de caz”, spune Mason Chacko, doctor în științe medicale, profesor asistent clinic de psihiatrie în cadrul Departamentului de Psihiatrie de legătură de consultare de la Universitatea Stony Brook Spitalul din Long Island, New York.
În calitate de autor principal al unui astfel de raport, Dr. Chacko este un martor direct al fenomenului. El descrie un bărbat în vârstă de 52 de ani care credea că este cauza pandemiei de coronavirus, ale cărui amăgiri paranoide au dus la o tentativă de sinucidere, notează Health.
Deși două teste COVID s-au dovedit a fi negative, analizele din sânge au dezvăluit markeri de inflamație. Testele ulterioare au arătat că avea anticorpi pentru COVID-19, sugerând că a contractat virusul la un moment dat. Psihoza bărbatului a fost tratată cu succes printr-o combinație de medicamente și terapie electroconvulsivă, dar cazul său, ca și altele, ridică întrebări importante cu privire la impactul potențial al COVID asupra creierului.
Cele mai multe cazuri raportate de psihoză post-COVID implică persoane de 30, 40 și 50 de ani, potrivit Times. Și, interesant, evenimentele lor psihotice nu au fost legate de severitatea simptomelor fizice ale COVID. Majoritatea nu s-au îmbolnăvit deloc, însă simptomele lor mentale sunt izbitoare.
Psihoza este caracterizată de obicei ca o rupere cu realitatea. Când cineva are un episod psihotic, poate fi dificil să determine ce este real și ce nu, spune Alianța Națională pentru Bolile Mentale (NAMI). Unele persoane cu psihoză au halucinații. S-ar putea să audă voci sau să vadă lucruri care nu sunt cu adevărat acolo sau să experimenteze senzații ciudate. Alții au amăgiri sau credințe false, care par a fi cu totul iraționale.
Un raport din Londra, publicat în revista Brain, rezumă mai multe cazuri de boli neurologice suspectate legate de COVID. Într-un caz, o femeie de 55 de ani fără antecedente psihiatrice anterioare a fost internată la spital după 14 zile de simptome COVID. În timpul șederii sale, a primit terapie cu oxigen minimă și a fost externată trei zile mai târziu. „A doua zi, soțul ei a raportat că era confuză și se comporta ciudat”, scriu autorii. Femeia a raportat halucinații vizuale care au făcut-o să creadă că vede în casa ei lei și maimuțe.
Un alt raport din Neuroscience Letters prezintă 42 de cazuri de psihoză raportate la pacienții infectați cu COVID și examinează posibilele cauze.
„Există o mulțime de dovezi acum care arată că expunerea la infecții, în special la viruși, este asociată cu dezvoltarea unei tulburări psihotice”, spune autorul principal Cameron J. Watson, MBBS, care lucrează în unitatea de neurologie preventivă de la Universitatea Queen Mary din Londra. Sănătate.
De fapt, există un precedent istoric, potrivit dr. Watson, care indică pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919. Sute de cazuri de psihoză post-gripală au fost raportate în timpul și după acea perioadă. Mai recent, ample studii epidemiologice care utilizează dosare de sănătate la nivel național în țări precum Danemarca, evidențiază un risc post-infecție de tulburări psihotice. „Așadar, mulți dintre noi ne așteptam să vedem unele cazuri de psihoză asociată COVID”, adaugă dr. Watson.
O ipoteză este că COVID declanșează o „creștere a citokinelor” sau supraproducția celulelor imune, care duce la un răspuns inflamator, explică dr. Chacko. „Virusul se diseminează, traversează bariera hematoencefalică și obțineți această neurotoxicitate”, spune el.
Încurajator este faptul că starea persoanelor care se confruntă cu aceste episoade psihotice se îmbunătățește: „Ei răspund la terapie”, notează dr. Chacko. Cheia, adaugă el, este să obțineți ajutor din timp.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
COVID-19 va fi comparabil cu gripa sezonieră. Când se declară sfârșitul pandemiei.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".