Milioane de bacterii, ciuperci și alte microorganisme trăiesc permanent pe pielea noastră. Deși mulți le-ar considera un pericol, adevărul este exact opusul: fără ele, organismul ar fi mult mai vulnerabil.
De fiecare dată când ne atingem pielea, ne spălăm pe mâini sau aplicăm o cremă, pe suprafața corpului are loc o activitate biologică intensă, invizibilă cu ochiul liber. La granița dintre organism și mediul exterior se desfășoară o luptă continuă între celulele pielii, sistemul imunitar și miliardele de microorganisme care alcătuiesc microbiota cutanată.
Deși stratul cel mai exterior al pielii are doar câteva sutimi de milimetru grosime, el reprezintă una dintre cele mai importante bariere de apărare ale organismului. Iar această protecție nu funcționează singură.
Stratul cornos al pielii nu este un simplu înveliș inert. Celulele sale sunt active din punct de vedere biologic și participă permanent la apărarea imunitară.
În același timp, întreaga suprafață a pielii este colonizată de microbiota cutanată, bacterii, ciuperci și alte microorganisme care coexistă într-un echilibru extrem de delicat.
Potrivit lui Andreas Sonesson, cercetător la Universitatea din Lund și dermatolog la Spitalul Universitar Skåne, pielea produce în mod natural peptide antimicrobiene, substanțe care fac parte din prima linie de apărare împotriva bacteriilor, virusurilor și ciupercilor.
Aceste molecule ajută organismul să țină sub control microorganismele periculoase, însă succesul lor depinde și de existența unei microbiote sănătoase.
La nivelul pielii există o competiție continuă pentru spațiu și nutrienți.
În mod normal, predomină bacteriile inofensive, care împiedică dezvoltarea microorganismelor patogene.
„Atâta timp cât avem o barieră cutanată intactă și condiții favorabile pentru bacteriile inofensive, acestea ne vor proteja de cele mai dăunătoare”, explică Andreas Sonesson, conform Medical Xpress.
Pielea sănătoasă este surprinzător de rezistentă și se adaptează la căldură, frig sau alți factori de stres. Problemele apar însă atunci când această barieră este afectată de uscăciune, boli sau substanțe chimice agresive.
Odată ce bariera cutanată este deteriorată, bacteriile patogene găsesc condiții ideale pentru a se multiplica.
Acestea se pot fixa mai ușor pe piele, pătrund mai adânc în țesuturi și au acces la mai multe substanțe nutritive, ceea ce le permite să se înmulțească rapid.
Mai mult decât atât, unele microorganisme pot influența direct răspunsul sistemului imunitar.
Există bacterii care nu provoacă neapărat boala, dar pot amplifica inflamația atunci când pielea este deja afectată, agravând evoluția afecțiunii.
Din acest motiv, cercetătorii încearcă să înțeleagă dacă modificările microbiotei ar putea deveni un indicator al severității bolilor inflamatorii ale pielii.
Una dintre cele mai studiate afecțiuni este eczema atopică, o boală inflamatorie cronică ce afectează până la unul din cinci copii, dar și numeroși adulți.
În această afecțiune, bariera pielii este compromisă, inclusiv din cauze genetice.
Consecința este o schimbare dramatică a florei microbiene.
În locul diversității caracteristice pielii sănătoase, începe să domine bacteria Staphylococcus aureus, în timp ce microorganismele benefice sunt eliminate treptat.
Dacă pielea prezintă fisuri sau leziuni, această bacterie profită de situație și agravează inflamația.
Staphylococcus aureus nu doar că afectează suplimentar bariera cutanată prin substanțele pe care le produce, dar are și capacitatea de a forma biofilme.
Biofilmul este o structură asemănătoare unui „oraș” microscopic, în care bacteriile se organizează și își construiesc un strat protector lipicios.
Această structură le face mult mai rezistente atât la antibiotice, cât și la atacul sistemului imunitar, ceea ce explică de ce unele infecții ale pielii sunt atât de dificil de tratat.
Un aspect care îi intrigă pe cercetători este faptul că unele tratamente utilizate de zeci de ani par să funcționeze tocmai pentru că influențează microbiota pielii.
De exemplu, băile cu permanganat de potasiu sunt folosite de mult timp pentru eczeme, leziuni infectate sau afecțiuni care provoacă mâncărimi intense.
Studiile coordonate de echipa lui Andreas Sonesson au arătat că aceste băi reduc numărul bacteriilor patogene de pe pielea persoanelor cu dermatită atopică.
Rezultate similare au fost observate și în cazul băilor cu soluții diluate pe bază de înălbitor, utilizate în unele țări pentru formele severe ale bolii, în special împotriva bacteriilor capabile să formeze biofilm.
Specialiștii subliniază însă că astfel de tratamente trebuie efectuate doar la recomandarea și sub supravegherea medicului, deoarece utilizarea necorespunzătoare poate provoca iritații sau alte complicații.
Cercetările arată că obiectivul principal în tratamentul eczemei atopice nu este doar eliminarea bacteriilor, ci mai ales refacerea barierei cutanate.
O piele sănătoasă împiedică bacteriile patogene să se fixeze și permite revenirea microbiotei la echilibrul normal.
Studiile au demonstrat că, atunci când eczema este controlată eficient pe termen lung, cantitatea de Staphylococcus aureus scade semnificativ, iar flora microbiană își recapătă diversitatea.
Această legătură directă dintre starea pielii și microorganismele care trăiesc pe ea deschide noi direcții de cercetare. În viitor, analiza microbiotei cutanate ar putea ajuta medicii să evalueze severitatea inflamației, gradul de afectare a barierei pielii și chiar eficiența tratamentelor, oferind terapii tot mai personalizate pentru pacienții cu boli dermatologice.
Semnul de pe degete care îți arată cât mai ai de trăit. La ce să fii atent. Vezi cum ți se scurtează viața.
Această zonă a corpului ignorată poate duce la infecții grave. E un mediu propice pentru bacterii și ciuperci.
Folosești produsul ACESTA? Ai nevoie urgent de un test de sânge. Ai putea avea probleme mari de sănătate.