Constipația în timpul chimioterapiei poate ascunde o problemă serioasă. Ce medicamente o provoacă, când devine periculoasă și ce semne nu trebuie ignorate.
Ce trebuie să știi
- Constipația în timpul chimioterapiei nu apare doar din cauza chimioterapiei. Medicamentele pentru greață, opioidele pentru durere, deshidratarea și lipsa mișcării pot încetini și ele tranzitul.
- Vincristina se numără printre chimioterapicele cu risc important de constipație, deoarece poate afecta nervii care controlează intestinul.
- Nu crește automat cantitatea de fibre. În anumite situații, fibrele pot agrava constipația, mai ales dacă există un risc de obstrucție intestinală.
- Lipsa scaunului timp de 3 zile, durerea abdominală, vărsăturile, abdomenul foarte umflat sau imposibilitatea de a elimina gaze sunt semnale de alarmă și trebuie discutate rapid cu echipa oncologică.
Constipația poate părea un efect secundar minor al chimioterapiei. Pentru un pacient cu cancer, însă, problema poate deveni mult mai serioasă.
Scaunele rare, tari sau greu de eliminat pot apărea din cauza tratamentului, dar și a medicamentelor administrate în paralel. Calmantele opioide, medicamentele împotriva grețurilor, deshidratarea, lipsa mișcării sau schimbările din alimentație pot încetini intestinul.
Potrivit OncoDaily, în unele situații, constipația severă poate duce la impactare fecală sau chiar la ocluzie intestinală. De aceea, schimbările tranzitului intestinal merită discutate cu echipa oncologică.
De ce apare constipația în timpul chimioterapiei
Nu există întotdeauna o singură cauză. Unele medicamente chimioterapice pot afecta nervii care controlează intestinul. Tranzitul încetinește, scaunul rămâne mai mult timp în colon, iar organismul absoarbe mai multă apă din acesta. Rezultatul: scaune mai uscate și mai greu de eliminat.
Un exemplu important este vincristina, un medicament din categoria alcaloizilor vinca. Aceasta poate afecta nervii periferici și sistemul nervos autonom, inclusiv nervii implicați în controlul intestinului. În cazurile severe, pot apărea ileusul și oprirea tranzitului intestinal.
Dar chimioterapia nu este singurul suspect.
Medicamentele împotriva grețurilor pot conta mai mult decât crezi
Pacienții aflați sub chimioterapie primesc frecvent tratamente pentru greață și vărsături.
Antagoniștii receptorilor 5-HT3, precum ondansetronul și granisetronul, pot încetini tranzitul intestinal. Și medicamentele din categoria antagoniștilor NK1 pot favoriza constipația.
La acestea se pot adăuga opioidele prescrise pentru durere.
Opioidele acționează asupra receptorilor μ din intestin. Ele reduc mișcările normale ale intestinului și secreția de lichide, în timp ce favorizează absorbția apei. Scaunul devine astfel mai tare, iar eliminarea lui mai dificilă.
Asta explică de ce constipația poate persista atât timp cât pacientul are nevoie de opioide.
Ce medicamente specific chimioterapiei au fost asociate cu constipația
Riscul diferă de la un tratament la altul.Alcaloizii vinca, în special vincristina, se află printre medicamentele cunoscute pentru efectul lor asupra motilității intestinale. Vincristina poate provoca neuropatie autonomă, iar aceasta poate afecta funcționarea intestinului.
Constipația apare și în unele scheme care includ cisplatină. Aici există însă un detaliu important: problema nu vine neapărat doar de la cisplatină. Tratamentul antiemetic administrat alături de aceasta poate avea un rol important.
Studiile au raportat rate foarte diferite de constipație în funcție de tipul tratamentului, de pacient și de modul în care cercetătorii au definit constipația.
De aceea, nu este suficient să te uiți doar la numele chimioterapicului. Contează întreaga schemă de tratament.
Cine are un risc mai mare
Unele persoane pornesc deja cu un risc mai mare de constipație. Printre factorii care pot contribui se numără:
- constipația cronică înainte de începerea tratamentului;
- vârsta înaintată;
- consumul insuficient de lichide;
- lipsa activității fizice;
- aportul alimentar redus;
- tratamentul cu opioide;
- medicamentele antiemetice;
- anumite medicamente cu efect anticolinergic;
- unele tulburări metabolice;
- diabetul, hipotiroidismul sau anumite boli neurologice;
- intervențiile chirurgicale abdominale sau pelvine anterioare.
Și cancerul însuși poate influența tranzitul. O tumoră poate comprima intestinul, poate îngusta lumenul intestinal sau poate afecta nervii implicați în controlul mișcărilor intestinale.
Când constipația devine o problemă serioasă
Nu orice scaun întârziat înseamnă o urgență. Dar constipația persistentă nu trebuie ignorată.
La început pot apărea balonare, crampe, senzație de abdomen plin, greață sau lipsa poftei de mâncare.
În cazurile mai severe, scaunul se poate acumula și întări în colon sau rect. Apare astfel impactarea fecală.
Un detaliu poate induce în eroare: uneori, după mai multe zile de constipație, pacientul poate elimina cantități mici de scaun lichid. Acest lucru nu înseamnă neapărat că intestinul s-a golit. Lichidul poate trece pe lângă masa de materii fecale întărite.
Cum se clasifică severitatea constipației
Medicii pot folosi criteriile CTCAE ale National Cancer Institute pentru a aprecia gravitatea efectului advers.
În formele ușoare, simptomele apar ocazional și pot răspunde la modificări ale alimentației sau la laxative.
În formele moderate, constipația devine persistentă și necesită tratament regulat, cu impact asupra activităților zilnice.
Formele severe pot necesita evacuare manuală și pot afecta capacitatea pacientului de a se îngriji singur.
În situațiile extreme, constipația poate avea consecințe care pun viața în pericol și necesită intervenție medicală urgentă.
Ce poți face pentru a preveni constipația
Primul pas este să observi schimbarea. Dacă tranzitul intestinal s-a modificat după începerea chimioterapiei, spune-i medicului. Echipa oncologică poate verifica schema de tratament, medicamentele asociate, aportul de lichide și alte cauze posibile.
Dacă starea generală permite, mișcarea poate ajuta intestinul să funcționeze normal. Aportul adecvat de lichide este, de asemenea, important.
Fibrele trebuie însă abordate cu atenție.
Creșterea bruscă a cantității de fibre nu este potrivită pentru orice pacient cu cancer. În anumite situații, mai ales atunci când există risc de obstrucție sau un tranzit intestinal grav încetinit, fibrele pot agrava problema.
De aceea, înainte de a lua suplimente cu fibre sau de a schimba radical alimentația, discută cu medicul.
Ce laxative pot fi folosite
Tratamentul depinde de cauza și de severitatea constipației. Laxativele osmotice, precum polietilenglicolul sau lactuloza, atrag apa în intestin și pot face scaunul mai moale.
Laxativele stimulante, precum senna sau bisacodilul, stimulează contracțiile intestinale și ajută la deplasarea scaunului.
Pentru pacienții care primesc opioide în mod regulat, medicul poate recomanda măsuri preventive încă de la început. Dacă laxativele obișnuite nu sunt suficiente, există și medicamente care blochează receptorii opioizi de la nivelul intestinului.
Acestea se folosesc doar în anumite situații și după excluderea unei obstrucții sau a unei impactări fecale.
Supozitoarele și clismele nu ar trebui folosite din proprie inițiativă. La unii pacienți cu cancer, mai ales în contextul unui risc crescut de sângerare sau infecție, tratamentele rectale pot avea riscuri.
Când trebuie să suni medicul
Nu aștepta ca problema să devină severă. Contactează echipa oncologică dacă nu ai avut scaun timp de 3 zile sau mai mult, dacă tratamentul recomandat nu funcționează sau dacă tranzitul se schimbă brusc.
Acordă o atenție specială următoarelor semne:
- durere abdominală nouă sau care se agravează;
- abdomen foarte umflat;
- greață sau vărsături;
- sânge în scaun sau sângerare rectală;
- eliminarea unor cantități mici de scaun lichid după mai multe zile de constipație;
- dificultate la eliminarea gazelor;
- o schimbare majoră față de tranzitul obișnuit.
Durerea abdominală severă, vărsăturile repetate, umflarea accentuată a abdomenului sau imposibilitatea de a elimina scaun ori gaze necesită evaluare medicală urgentă.
Constipația nu este un efect secundar pe care trebuie să-l suporți
În timpul chimioterapiei, fiecare schimbare importantă a organismului merită urmărită. Constipația poate avea o cauză simplă și tratabilă, dar uneori poate semnala o problemă care necesită intervenție.
Cu cât cauza este identificată mai repede, cu atât este mai ușor să fie prevenită acumularea scaunului și apariția unor complicații.