Infecțiile care pot provoca peste 20 de tipuri de cancer. OMS arată că 1 din 8 cazuri de cancer este asociat cu virusuri, bacterii și paraziți.
Aproximativ unul din opt cazuri de cancer diagnosticate la nivel mondial ar putea avea drept cauză o infecție. Un nou studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat în revista The Lancet Oncology, arată că 2,3 milioane de cazuri noi de cancer din 2024 au fost asociate cu infecții provocate de virusuri, bacterii și paraziți.
Cercetarea atrage atenția asupra unui aspect important: o parte dintre aceste cancere ar putea fi prevenite prin vaccinare, diagnosticarea și tratarea infecțiilor.
Potrivit studiului, cinci agenți infecțioși sunt responsabili pentru majoritatea cancerelor atribuite infecțiilor.
În total, infecțiile pot contribui la apariția a peste 20 de tipuri de cancer. Aceste procente reprezintă estimări din totalul cazurilor noi de cancer la nivel mondial, nu riscul ca o persoană infectată să dezvolte boala.
O infecție nu înseamnă automat cancer. De fapt, majoritatea persoanelor care contractează aceste virusuri sau bacterii nu dezvoltă niciodată o tumoră. Problemele pot apărea atunci când infecția persistă mult timp și afectează celulele organismului.
Unele virusuri pot modifica mecanismele care controlează multiplicarea celulelor. În mod normal, organismul dispune de sisteme care împiedică celulele deteriorate să se înmulțească necontrolat. Anumite virusuri pot afecta aceste mecanisme de protecție.
Alte infecții provoacă inflamație cronică. În timp, aceasta poate deteriora țesuturile și poate favoriza apariția unor modificări genetice care cresc riscul de cancer. Procesul poate dura ani sau chiar decenii.
Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene ale stomacului. Multe persoane infectate nu prezintă simptome și nici nu știu că au bacteria. În anumite cazuri, infecția persistă ani întregi și provoacă inflamația mucoasei stomacului. În timp, aceasta poate produce modificări ale celulelor și poate crește riscul de cancer gastric.
Vestea bună este că infecția poate fi diagnosticată și tratată cu antibiotice și medicamente care reduc aciditatea gastrică. Eliminarea bacteriei poate reduce riscul de cancer gastric, mai ales înainte de apariția unor leziuni avansate.
HPV este una dintre cele mai cunoscute infecții asociate cu apariția cancerului. Majoritatea infecțiilor cu HPV dispar spontan. Totuși, anumite tipuri ale virusului pot persista și pot provoca modificări ale celulelor.
Aceste modificări pot evolua, după mai mulți ani, către cancer de col uterin. HPV este asociat și cu unele cancere anale, peniene, vulvare, vaginale și orofaringiene. Vaccinarea împotriva HPV reprezintă una dintre cele mai importante metode de prevenție.
Australia oferă un exemplu al eficienței acestei măsuri. După introducerea programului național de vaccinare, în 2007, prevalența infecțiilor cu HPV a scăzut cu aproximativ 90% în rândul persoanelor eligibile pentru vaccinare. Cu toate acestea, vaccinarea nu înlocuiește screeningul pentru cancerul de col uterin.
Hepatitele virale B și C pot afecta ficatul timp de mulți ani, fără simptome evidente. La unele persoane, infecția devine cronică. Inflamația persistentă poate provoca fibroză, ciroză și, în cele din urmă, cancer hepatic.
Există însă metode de prevenție și tratament. Vaccinarea împotriva hepatitei B poate preveni infecția și reduce riscul de cancer hepatic asociat acesteia. Pentru hepatita C nu există în prezent un vaccin, dar tratamentele antivirale moderne pot vindeca majoritatea persoanelor infectate.
Cercetătorii subliniază că prevenirea infecțiilor reprezintă o oportunitate importantă de reducere a numărului de cazuri de cancer. Vaccinarea împotriva HPV și hepatitei B, depistarea infecției cu Helicobacter pylori la persoanele pentru care testarea este recomandată și tratarea hepatitelor virale pot reduce riscul unor forme de cancer.
Prezervativul poate reduce riscul transmiterii anumitor infecții, deși nu oferă protecție completă împotriva HPV. De asemenea, screeningul pentru cancerul de col uterin permite identificarea modificărilor precanceroase înainte ca acestea să evolueze către cancer.
Studiul arată că aproximativ 75% dintre cazurile de cancer atribuite infecțiilor apar în țările cu venituri mici și medii. Accesul limitat la vaccinuri, investigații medicale și tratamente contribuie la această situație.
Autorii cercetării atrag atenția asupra necesității extinderii programelor de prevenție, în special în regiunile în care povara acestor infecții este ridicată.
Concluzia importantă pentru populație este că o infecție nu reprezintă un diagnostic de cancer. Totuși, anumite infecții persistente pot crește riscul de îmbolnăvire, iar prevenirea și tratarea lor la timp pot salva vieți.