Persoanele născute după 1981 au un risc de a dezvolta cancer cu 79% mai mare decât cei născuți înainte de anul 1981.
Persoanele născute după 1981 se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a cazurilor de cancer la vârste mai mici. Alimentația, obezitatea, alcoolul, lipsa somnului și stilul de viață modern sunt printre factorii care ridică semne de întrebare.
Cancerul nu mai este privit doar ca o boală a vârstei înaintate. În ultimii ani, medicii și cercetătorii au observat o creștere a numărului de cazuri diagnosticate înainte de 50 de ani.
Un studiu global, publicat în BMJ Oncology, care a analizat date din perioada 1990-2019 a arătat că numărul cazurilor de cancer cu debut precoce a crescut cu 79%. În aceeași perioadă, decesele asociate acestor forme de cancer au crescut cu 28%.
Milenialii, adică persoanele născute aproximativ între 1981 și 1995, se află astfel într-o situație diferită față de generațiile precedente.
Dieta s-a schimbat radical în ultimele decenii. Mâncarea ultraprocesată, produsele bogate în zahăr și grăsimi, porțiile mari și consumul redus de fibre au devenit parte din alimentația multor oameni.
Această schimbare are efecte asupra greutății corporale, metabolismului și sănătății intestinale.
Nu există un singur aliment care să provoace cancer. Riscul apare din combinația mai multor factori, pe o perioadă lungă de timp.
Creșterea obezității în rândul copiilor reprezintă un alt motiv de îngrijorare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2022 existau peste 390 de milioane de copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 ani care aveau exces ponderal. Aproximativ 160 de milioane dintre ei aveau obezitate.
Excesul de greutate nu afectează doar inima sau metabolismul. Obezitatea poate favoriza inflamația cronică și rezistența la insulină și poate modifica nivelurile unor hormoni.
Aceste mecanisme au fost asociate cu un risc mai mare pentru anumite tipuri de cancer, inclusiv cancer colorectal, de sân și endometrial.
Unele cercetări sugerează că excesul ponderal din copilărie poate avea consecințe care se extind până la vârsta adultă.
Și intestinul a devenit o zonă importantă în cercetarea cancerului. O dietă săracă în fibre și bogată în alimente ultraprocesate poate modifica microbiomul intestinal. Diversitatea bacteriilor din intestin poate scădea, iar acest lucru poate influența inflamația și metabolismul.
Legătura dintre microbiom și cancer este însă complexă. Cercetătorii încă încearcă să stabilească exact ce modificări cresc riscul și în ce măsură dieta poate schimba aceste procese.
Ideea că un pahar de vin pe zi este benefic pentru sănătate a fost pusă sub semnul întrebării în ultimii ani.
Organizația Mondială a Sănătății subliniază că alcoolul este asociat cu mai multe tipuri de cancer. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului îl clasifică drept carcinogen de grup 1. Riscul crește, în general, odată cu cantitatea consumată.
Contează și tiparul de consum. Episoadele în care o persoană consumă mult alcool într-un timp scurt pot avea consecințe importante asupra sănătății, chiar dacă acestea apar doar ocazional.
Programul de lucru, timpul petrecut în fața ecranelor și utilizarea telefoanelor până târziu au schimbat modul în care dormim.
Somnul insuficient nu este o cauză directă a cancerului, dar lipsa cronică de somn poate afecta metabolismul, sistemul imunitar și reglarea ritmului circadian.
Cercetătorii analizează în continuare legătura dintre tulburările de somn, ritmul circadian și apariția cancerului.
De aceea, un program regulat de somn nu trebuie privit doar ca o soluție pentru combaterea oboselii.
Stresul face parte din viața modernă, dar stresul cronic poate avea efecte asupra întregului organism.
Nivelurile ridicate de hormoni ai stresului, tulburările de somn, lipsa mișcării și obiceiurile alimentare mai puțin sănătoase pot apărea împreună în perioadele dificile.
Legătura directă dintre stres și apariția cancerului este însă mult mai greu de demonstrat. Cercetările nu susțin ideea simplă că stresul, de unul singur, provoacă tumori.
Automedicația este un alt obicei care poate crea probleme.
Paracetamolul, de exemplu, poate provoca afectarea ficatului dacă este luat în doze prea mari sau în anumite situații. Anticoncepționalele hormonale au și ele o relație complexă cu riscul de cancer: unele riscuri pot crește ușor, în timp ce pentru anumite tipuri de cancer riscul poate scădea.
Antibioticele nu trebuie luate fără indicație medicală. Utilizarea inutilă poate perturba microbiomul intestinal și favoriza apariția rezistenței la antibiotice.
Asta nu înseamnă că aceste medicamente "provoacă" în mod direct cancer. Riscurile trebuie analizate în funcție de medicament, doză, durată și particularitățile fiecărei persoane.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că numărul cazurilor noi de cancer la nivel mondial va crește de la aproximativ 20 de milioane în 2022 la aproape 35 de milioane în 2050.
Creșterea populației și îmbătrânirea acesteia au un rol important, dar și factorii de stil de viață contribuie la povara tot mai mare a cancerului.
În cazul cancerelor cu debut precoce, cercetătorii încearcă să afle de ce anumite boli apar tot mai des la persoane sub 50 de ani.
Riscul de cancer nu este stabilit exclusiv de gene. O parte dintre factorii implicați țin de stilul de viață și pot fi modificați.
O alimentație echilibrată, o greutate sănătoasă, activitatea fizică regulată, mai puțin alcool, renunțarea la fumat și un somn suficient pot contribui la reducerea riscului.
La fel de importantă este prevenția medicală. Controalele și testele recomandate în funcție de vârstă și factorii de risc pot ajuta la depistarea unor boli într-un stadiu în care tratamentul are șanse mai bune de reușită.
Milenialii nu sunt condamnați să aibă cancer. Creșterea cazurilor la vârste mai tinere este un semnal de alarmă pentru medicină și pentru societate, nu o sentință pentru o întreagă generație.