Cancerul pulmonar poate apărea și la nefumători. Ce șanse de supraviețuire au pacienții și ce tratamente moderne există ne-a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea.
Adenocarcinomul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer pulmonar fără celule mici și poate apărea inclusiv la persoane care nu au fumat niciodată. Fumatul, poluarea, expunerea la anumite substanțe toxice și predispoziția genetică se numără printre factorii care pot favoriza apariția bolii. Vestea bună este că, atunci când cancerul este descoperit într-un stadiu incipient, șansele de supraviețuire pot fi semnificativ mai mari, iar tratamentele moderne oferă noi posibilități de control al bolii.
Papa Leon al XIV-lea a fost operat pentru îndepărtarea unei formațiuni canceroase de la nivelul plămânului drept, iar analiza țesutului prelevat a confirmat diagnosticul de adenocarcinom pulmonar.
Cazul Suveranului Pontif readuce în atenție una dintre cele mai frecvente forme de cancer pulmonar, care poate apărea inclusiv la persoane care nu au fumat niciodată.
Ce factori favorizează apariția bolii, ce șanse de supraviețuire au pacienții și cât de eficiente sunt tratamentele moderne? Prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie, a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, ce trebuie să știm despre această formă de cancer.
Deși fumatul este unul dintre principalii factori de risc pentru cancerul pulmonar, acesta nu reprezintă singura cauză. Boala poate apărea și la persoane care nu au fumat niciodată, iar în unele cazuri, modificările genetice pot avea un rol important.
"Adenocarcinomul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer pulmonar fără celule mici (non-small cell lung cancer - NSCLC) și are câteva particularități importante.
În primul rând, în ceea ce privește factorii de risc, aproximativ 60% dintre cazuri sunt asociate fumatului activ sau pasiv. Un alt factor important este expunerea la radon, un gaz radioactiv natural, precum și la anumiți agenți cancerigeni industriali și la poluarea aerului. Printre aceștia se numără azbestul, cromul și particulele poluante din atmosferă.
Acest tip de cancer poate apărea și pe fondul unei predispoziții genetice. Anumite mutații genetice, precum cele ale genei EGFR, sunt asociate cu adenocarcinomul pulmonar, inclusiv la persoane care nu au fumat niciodată", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie, în exclusivitate pentru DC Medical.
prof. univ. dr. Cristian Oancea - FOTO: DC Medical
Stadiul în care medicii descoperă cancerul are un rol esențial în stabilirea tratamentului și în estimarea prognosticului. Atunci când tumora este localizată la nivelul plămânului și nu s-a extins la alte organe, perspectivele pot fi mai bune.
"Un aspect încurajator este că prognosticul poate fi bun atunci când boala este diagnosticată într-un stadiu incipient. Dacă tumora este localizată strict la nivelul plămânului, fără extindere la alte organe, rata estimată de supraviețuire la cinci ani poate ajunge la aproximativ 60-70%, în funcție de caracteristicile bolii și de tratamentul administrat.
În plus, în ultimii ani, testările moleculare au devenit tot mai importante și în România. Pacienții la care sunt identificate anumite modificări genetice pot beneficia de terapii țintite, iar în cazurile potrivite, de imunoterapie. Aceste tratamente pot avea rezultate foarte bune, uneori ducând la un control îndelungat al bolii. Eficiența lor depinde însă de tipul tumorii, de stadiul cancerului și de răspunsul individual la tratament", a mai explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea.
Testările moleculare îi ajută pe medici să identifice anumite modificări genetice ale tumorii și să stabilească dacă pacientul poate beneficia de terapii țintite. Acestea acționează asupra unor mecanisme implicate în dezvoltarea cancerului. Imunoterapia reprezintă o altă opțiune pentru pacienții care îndeplinesc criteriile medicale necesare.
Nu există însă un tratament potrivit pentru toate cazurile. Alegerea terapiei depinde de particularitățile tumorii, de stadiul bolii și de starea generală a pacientului.
Plămâni - FOTO: Magnific@chormail
Un răspuns bun la tratament nu înseamnă întotdeauna că riscul de recidivă a dispărut. Chiar și după o perioadă în care boala este ținută sub control, cancerul poate reveni, iar medicii trebuie să evalueze cu atenție fiecare caz.
"Există posibilitatea unei recidive, chiar și după un răspuns foarte bun la tratament. În funcție de stadiul bolii și de caracteristicile tumorii, se poate interveni chirurgical sau se poate recurge la radioterapie stereotactică, o tehnică precisă prin care radiațiile sunt direcționate către tumoră", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie, în exclusivitate pentru DC Medical.
Dacă boala reapare, echipa medicală analizează localizarea tumorii, extinderea acesteia și opțiunile terapeutice disponibile. În anumite situații, intervenția chirurgicală sau radioterapia stereotactică pot reprezenta soluții, însă decizia depinde de particularitățile fiecărui pacient.
Tratamentul adenocarcinomului pulmonar nu se încheie întotdeauna odată cu operația. În funcție de rezultatele investigațiilor și de riscul de recidivă, medicii pot recomanda terapii suplimentare și controale periodice.
"Alegerea tratamentului depinde și de starea generală a pacientului, de vârstă și de particularitățile bolii. În unele cazuri, tumorile pot evolua mai lent, însă acest lucru nu este valabil pentru toți pacienții și nu poate fi stabilit doar în funcție de vârstă.
După intervenția chirurgicală, echipa medicală decide dacă este necesar un tratament suplimentar, precum chimioterapia, și stabilește intervalele la care pacientul trebuie reevaluat.
Deciziile sunt luate, de regulă, în cadrul unei comisii multidisciplinare (tumor board), din care pot face parte pneumologi, oncologi, radioterapeuți, anatomopatologi, chirurgi toracici și specialiști în genetică. Aceștia analizează cazul împreună și stabilesc strategia de tratament și monitorizare, adaptată fiecărui pacient", a subliniat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie, în exclusivitate pentru DC Medical.
Monitorizarea permite medicilor să urmărească evoluția bolii și să identifice eventualele semne de recidivă. Frecvența controalelor și investigațiile necesare diferă de la un pacient la altul, în funcție de tratamentul primit și de riscul individual.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
Durerea de braț poate fi semn al unui cancer devastator, greu de diagnosticat. Prognosticul privind șansele de supraviețuire este redus.
Această combinație de vitamine crește riscul de cancer pulmonar. Are efecte negative și asupra cardiacilor.
Aceste siropuri pot fi soluția ideală pentru calmarea tusei într-un mod rapid și fără efecte secundare. Au efecte rapide.
Aceste tratamente vindecă cel mai frecvent tip de cancer. Sunt eficiente și în cazurile avansate.
Această investigație depistează leziunile pulmonare de dimensiuni mici.
Aceste tratamente ale afecțiunilor pulmonare oferă avantaje multiple pacienților.
Această genă duce la colapsul plămânilor. Duce la cancer pulmonar, de piele și renal.
Papa Francisc este internat cu dublă pneumonie. Garda Elvețiană a început pregătiriile pentru funeraliile Suveranului Pontif.
Acest test gratuit îți arată dacă ai cancer pulmonar.