Oamenii de știință susțin că astmul ar putea fi o boală reversibilă, iar viitorul tratamentului nu ar mai însemna doar inhalatoare pentru calmarea simptomelor, ci terapii capabile să „reseteze” mecanismele care mențin boala.
Pentru milioane de oameni, astmul înseamnă episoade repetate de respirație șuierătoare, senzație de sufocare, tuse sau presiune în piept. Afecțiunea apare atunci când căile respiratorii se inflamează și se îngustează, ceea ce face dificilă trecerea aerului către plămâni.
Până acum, medicina a urmărit în principal reducerea inflamației și prevenirea crizelor. Tratamentul poate face viața pacienților mult mai ușoară, însă ideea că boala de bază poate dispărea complet a fost considerată mult timp aproape imposibilă.
Această viziune începe însă să se schimbe.
Cercetătorii implicați în inițiativa CURE Asthma, o alianță de medici și oameni de știință, susțin că există argumente biologice pentru a căuta un tratament curativ, conform Medical Xpress.
Astmul afectează aproximativ 363 de milioane de oameni la nivel mondial. În Australia, aproape 2,8 milioane de persoane trăiesc cu această boală.
Datele din ultimii aproximativ 15 ani arată o tendință îngrijorătoare: în mai multe țări, simptomele se agravează, iar crizele de astm devin mai frecvente, indiferent dacă boala este ușoară, moderată sau severă.
În unele cazuri, modificările din căile respiratorii pot apărea foarte devreme și pot deveni permanente. Asta înseamnă că anumite persoane nu mai răspund la tratament la fel de bine.
În 2024, 478 de australieni au murit din cauza astmului. În perioada 2023-2024 au fost înregistrate aproximativ 32.000 de internări în care astmul a fost cauza principală, iar aproximativ 90% dintre aceste cazuri ar fi putut fi prevenite printr-o îngrijire mai bună în comunitate.
Costurile sunt uriașe: sistemul medical australian a cheltuit aproximativ 1,3 miliarde de dolari australieni pentru astm într-un singur an.
Una dintre cele mai importante descoperiri care alimentează speranța unei vindecări este faptul că astmul poate dispărea la unii oameni.
În aproximativ 20%-30% dintre cazuri, cel mai frecvent la copii, boala intră în ceea ce medicii numesc „remisie spontană”. Asta înseamnă că:
Dacă organismul unor persoane poate opri singur procesul astmatic, cercetătorii se întreabă: de ce nu am putea reproduce acest mecanism prin tratamente?
Un alt semnal important vine de la terapiile biologice moderne.
Unele medicamente noi, care țintesc anumite mecanisme inflamatorii implicate în astm, pot duce la ceea ce specialiștii numesc remisie susținută „sub tratament”.
Pacienții pot ajunge să aibă:
În anumite situații, tratamentul poate fi redus, dar doar sub monitorizare medicală atentă.
Aceste rezultate oferă cercetătorilor o piesă esențială din puzzle: astmul nu pare să fie o boală „fixată definitiv”, ci una care poate fi modificată.
O simplă dispariție a simptomelor nu ar fi suficientă.
O vindecare reală ar trebui să însemne trei lucruri majore:
1. Dispariția pe termen lung a simptomelor
Persoana ar trebui să respire normal, fără crize, fără tuse persistentă și fără limitări ale activităților zilnice.
2. Normalizarea bolii din interiorul plămânilor
Nu doar pacientul să se simtă mai bine, ci și căile respiratorii să nu mai prezinte inflamație sau îngustare.
3. Eliminarea „amprentei” moleculare a astmului
Cercetătorii cred că celulele pot păstra o formă de „memorie” a bolii. Chiar dacă simptomele dispar, anumite mecanisme biologice pot rămâne activate.
Viitoarele terapii ar putea încerca să șteargă această memorie moleculară și să readucă celulele într-o stare sănătoasă.
Tratamentul actual pentru astm reduce inflamația și calmează simptomele. Viitoarele terapii ar putea face ceva mult mai ambițios: să corecteze mecanismele care produc boala.
Oamenii de știință explorează ideea unor medicamente care ar putea „dezactiva” astmul, astfel încât pacientul să nu mai depindă permanent de tratament.
Pentru a demonstra că boala a fost eliminată, cercetătorii ar putea folosi biomarkeri, semnale biologice măsurabile din sânge, țesut pulmonar sau aerul expirat.
Dacă după 3-5 ani aceste semnale confirmă refacerea țesuturilor și dispariția mecanismelor bolii, atunci ar exista dovezi solide că astmul a fost realmente vindecat.
Unul dintre cele mai spectaculoase elemente ale noului plan este folosirea inteligenței artificiale.
Cercetătorii vor să combine informațiile genetice, istoricul pacientului, factorii de mediu și datele biologice pentru a crea așa-numiții „gemeni digitali” ai pacienților.
Aceștia ar putea simula modul în care evoluează boala și ar putea indica ce medicamente ar funcționa pentru fiecare persoană.
În viitor, medicamentele create cu ajutorul computerului ar putea fi testate virtual înainte de a ajunge în studiile clinice.
Toți copiii trec prin infecții respiratorii virale. Totuși, doar unii dezvoltă astm persistent.
Diferența pare să fie dată de combinația dintre:
Acești factori pot modifica celulele care căptușesc căile respiratorii și pot menține organismul într-o stare inflamatorie.
Înțelegerea acestor mecanisme este una dintre cheile pentru găsirea unei terapii care să oprească boala înainte ca ea să devină permanentă.
Ideea că astmul poate fi vindecat schimbă complet modul în care este privită această boală.
În loc să fie tratat doar efectul, criza, inflamația, lipsa de aer, cercetătorii vor să elimine cauza.
Drumul este încă lung, iar un tratament curativ nu există astăzi pentru pacienți. Dar faptul că unii oameni intră în remisie, iar noile tehnologii permit analizarea bolii la nivel molecular, oferă o direcție nouă: astmul ar putea să nu mai fie o condamnare pe viață, ci o boală care, într-o zi, poate fi oprită definitiv.
Care este diferența între insuficiența respiratorie acută și cea cronică și ce afecțiuni le pot declanșa.
Semnele timpurii ale cancerului pulmonar care pot apărea pe vârful degetelor. Un indiciu surprinzător care ar putea salva vieți.
Aceste tratamente vindecă cel mai frecvent tip de cancer. Sunt eficiente și în cazurile avansate.
Această genă duce la colapsul plămânilor. Duce la cancer pulmonar, de piele și renal.
Medicii trag un semnal de alarmă legat de persoanele expuse la a dezvolta cancer pulmonar. Este o tipologie frecvent întâlnită.
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
Această boală a cauzat cele mai multe decese provocate de boli infecțioase în anul 2023.