Timp de decenii, educația dentară a fost simplificată într-un mesaj ușor de reținut: „mănânci zahăr, faci carii”. De la ciocolată la sucuri carbogazoase, toate au fost puse pe lista neagră a alimentelor care „strică dinții”.
Totuși, specialiștii atrag atenția că zahărul nu este cauza directă a cariilor, ci mai degrabă „combustibilul” unui proces biologic mult mai complex.
În centrul problemei se află bacteria Streptococcus mutans, un microorganism prezent în cavitatea bucală care joacă un rol esențial în apariția cariilor.
Un dentist cunoscut online sub numele de „thebentistofficial” a explicat într-o postare virală că:
„Zahărul nu provoacă direct cariile. Există oameni care consumă zahăr și nu fac niciodată carii”, conform Ladbible.
Explicația lui se bazează pe mecanismul bacterian: S. mutans metabolizează zahărul și produce acizi care atacă smalțul dentar. În timp, acest proces duce la slăbirea și distrugerea structurii dintelui.
La naștere, cavitatea orală a unui copil este practic lipsită de bacterii cariogene. Însă acest lucru se schimbă rapid.
„Ești o tabula rasa”, explică specialistul, sugerând că microbiomul oral se formează după naștere, prin contactul cu adulții din jur.
Transmiterea bacteriilor se poate produce prin gesturi aparent inofensive: săruturi, împărțirea tacâmurilor sau a paharelor. Astfel, microbiomul oral al mamei, sau al altor îngrijitori, ajunge să colonizeze gura copilului.
Deși teoria transmiterii materne este cea mai cunoscută, cercetări recente arată că nu este singura sursă de contaminare.
Un studiu realizat de University of Alabama at Birmingham a descoperit că 72% dintre copii purtau cel puțin o tulpină de Streptococcus mutans care nu se regăsea la niciun membru al familiei cu care locuiau.
Cercetarea coordonată de autoarea Stephanie Momeni sugerează că mediile colective, precum grădinițele și școlile, devin spații importante de transmitere bacteriană.
Copiii pot prelua bacteriile prin împărțirea alimentelor, băuturilor sau chiar a dulciurilor, cum ar fi acadelele.
Deși mulți pacienți tind să pună cariile pe seama „genelor proaste”, specialiștii subliniază că nu există o genă a cariilor.
Totuși, ceea ce se transmite în familie este microbiomul oral, adică acel „ecosistem” de bacterii care influențează riscul de boală dentară. Astfel, două persoane cu același consum de zahăr pot avea evoluții complet diferite ale sănătății dentare.
Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate de medici este faptul că există persoane care au o igienă orală precară și totuși nu dezvoltă carii.
Explicația posibilă ține de compoziția microbiomului oral: dacă nivelul de Streptococcus mutans este scăzut sau absent, riscul de carii scade semnificativ, chiar și în prezența zahărului.
Descoperirile recente nu elimină importanța igienei orale sau a alimentației, dar schimbă perspectiva: cariile nu sunt doar rezultatul „poftelor de dulce”, ci al interacțiunii dintre dietă, bacterii și modul în care microbiomul oral se formează încă din copilărie.
Această înțelegere deschide discuția despre prevenție într-un mod mai amplu – nu doar reducerea zahărului, ci și controlul expunerii bacteriene timpurii și menținerea unui echilibru sănătos al florei orale.
Când se recomandă aparatul dentar copiilor și de ce trebuie evitat suptul degetului sau al suzetei.
Stomatologii au dezvăluit adevărul dezgustător despre periuța de dinți.
Acest semn este un indicator esențial al bolilor de inimă. Crește riscul de deces cu peste 66%.
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
De ce nu este bine să sari peste un periaj dentar. Ce se întâmplă dacă seara, în special, nu îți speli dinții. Este absolut dezgustător.
Alimentele și băuturile pe care le consumăm pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dentare.
Cât de des trebuie să schimbi periuța de dinți sau capul periuței de dinti electrice. Greșeala pe care o fac toți românii.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.