Oamenii de știință au reușit să facă o asociere mai puțin logică, dar reală, totuși, între riscul afecțiunilor cardiace și sănătatea orală. Robert H. Shmerling, MD, profesor asociat la Harvard Medical School și Clinical Chief of Rheumatology la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston arată că bacteriile care infectează gingiile și cauzează gingivită și parodontă, de asemenea, călătoresc în vasele de sânge în alte zone ale corpului, unde provoacă inflamarea vaselor sanguine și daune; pot să apară cheaguri de sânge mici, atac de cord și accident vascular cerebral.
Susținerea acestei idei constă în găsirea de resturi de bacterii orale în vasele de sânge aterosclerotice departe de gură. Pe de altă parte, tratamentul cu antibiotice nu s-a dovedit eficacient în reducerea riscului cardiovascular. Mai degrabă decât bacteriile care provoacă problema, este răspunsul organismului - inflamația - care declanșează o cascadă de leziuni vasculare în întreg corpul, inclusiv inima și creierul.
Nu poate exista o legătură directă între boala gingiilor și bolile cardiovasculare, mai spune Shmerling. „Motivul pentru care pot să apară împreună este că există un al treilea factor (cum ar fi fumatul) care este un factor de risc pentru ambele situații. Alți potențiali „intermediari” includ accesul necorespunzător la asistența medicală și lipsa exercițiului fizic. Poate că persoanele fără asigurare de sănătate sau care nu au grijă de starea lor generală de sănătate sunt mai susceptibile de a avea o sănătate orală slabă și boli de inimă.”
Într-un studiu realizat recent, unul din cele mai mari care au avut ca temă răspunsul la această întrebare, cercetatorii au analizat date de la aproape un milion de persoane care au experimentat mai mult de 65.000 de evenimente cardiovasculare (inclusiv atac de cord).
„Se întâmplă rar ca un singur studiu să răspundă definitiv la o întrebare care a fost discutată de cercetători de zeci de ani. Deci, probabil că vom avea nevoie de studii suplimentare pentru a rezolva acest lucru”, a mai spus Shmerling.
Legătura dintre sănătatea orală deficitară și sănătatea generală nu poate fi limitată la boli cardiovasculare. Studiile au asociat boala parodontală (mai ales dacă se datorează infecției cu o bacterie numită porphyromonas gingivalis) și artrită reumatoidă. În plus, un studiu din 2016 a găsit o legătură între această bacterie identică și riscul de apariție a cancerului pancreatic. Cu toate acestea, ca și în cazul legăturii cu bolile cardiace, o „asociere” nu este aceeași ca o cauzalitate; va fi nevoie de cercetări suplimentare pentru a descoperi importanța acestor observații.
„Indiferent dacă este o legătură directă, indirectă sau coincidență, o gură sănătoasă și un regim care să o păstreze în acest fel (incluzând fumatul și abordarea unei îngrijiri dentare regulate) te poate ajuta să-ți păstrezi dinții. Acesta este un motiv suficient pentru a face ceea ce puteți pentru a face sănătatea orală o prioritate. Poate că se va dovedi a avea și alte beneficii, deși multe dintre acestea rămân speculative.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Cum alegem pasta de dinți potrivită în condițiile în care pe piață există o varietate de astfel de produse.
Respirația urât mirositoare poate fi semnul unor grave probleme de sănătate.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
Acest semn este un indicator esențial al bolilor de inimă. Crește riscul de deces cu peste 66%.
Care sunt riscurile amânării mersului la stomatolog. Ce spun românii când vine vorba de stomatolog.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.