Gura este adesea descrisă ca o „fereastră către sănătatea generală” – și nu degeaba. Cercetările recente subliniază o legătură tot mai clară între igiena orală deficitară și bolile cardiovasculare.
Deși, la prima vedere, dinții și inima par a fi sisteme complet diferite, starea cavității bucale poate avea efecte semnificative asupra sănătății cardiace.
În centrul acestei conexiuni se află parodontoza, o formă severă de boală gingivală provocată de acumularea pe termen lung a plăcii bacteriene și de igiena orală precară. Dacă nu este tratată, aceasta poate duce la inflamarea și distrugerea țesutului gingival, oferind bacteriilor orale o cale de acces directă în sânge, potrivit Reuters.
Acțiuni zilnice aparent inofensive, cum ar fi periajul, folosirea aței dentare sau mestecatul – dar mai ales procedurile stomatologice – pot permite acestor microbi să pătrundă în fluxul sangvin. Odată ajunși acolo, unii dintre ei se pot atașa de endoteliul vaselor de sânge, perturbând bariera vasculară și crescând riscul de infecții sistemice, care pot afecta inclusiv organe vitale.
Un mecanism cheie prin care sănătatea orală afectează inima este inflamația cronică.
Parodontoza declanșează un răspuns imun prelungit, crescând nivelurile unor markeri inflamatori precum proteina C reactivă (CRP) și citokinele. Acești compuși pot deteriora pereții vaselor de sânge și favorizează dezvoltarea aterosclerozei – o afecțiune care îngustează arterele, crește tensiunea arterială și amplifică riscul de infarct sau accident vascular cerebral.
Astăzi, inflamația nu mai este considerată doar un simptom al bolilor cardiovasculare, ci chiar un factor care le provoacă. Acest lucru transformă îngrijirea orală dintr-o preocupare estetică într-o parte esențială a medicinei preventive.
O altă complicație severă este endocardita infecțioasă (EI) – o infecție a mucoasei sau valvelor inimii, cauzată de bacteriile orale, în special din grupul streptococcus viridans. Persoanele cu anomalii valvulare, proteze cardiace sau malformații congenitale sunt deosebit de vulnerabile.
Pentru acești pacienți, medicii stomatologi pot recomanda administrarea de antibiotice înainte de anumite intervenții, pentru a preveni această afecțiune gravă, care necesită tratament antibiotic intensiv sau chiar intervenții chirurgicale.
Numeroase cercetări susțin legătura dintre sănătatea orală și bolile de inimă.
Persoanele cu afecțiuni gingivale au un risc semnificativ mai mare de a suferi de boli cardiovasculare. Un studiu a arătat că pacienții cu parodontită au de până la două ori mai multe șanse de a dezvolta boala coronariană, comparativ cu cei care au gingii sănătoase.
Alte cercetări indică o relație de tip „doză-răspuns”: cu cât boala gingivală este mai severă, cu atât riscul cardiac crește.
Fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul excesiv de alcool și diabetul contribuie simultan la deteriorarea sănătății orale și cardiace. Aceste suprapuneri nu diminuează importanța cercetărilor – dimpotrivă, susțin nevoia unei abordări integrate a sănătății. Obiceiurile sănătoase nu ajută doar un organ sau sistem, ci întreaga ființă.
În plus, cercetările recente arată că dezechilibrele în microbiomul oral – cauzate de igiena precară – pot favoriza inflamația sistemică și ateroscleroza, oferind o nouă perspectivă asupra modului în care gura influențează sănătatea cardiovasculară.
Desigur, periajul și ața dentară nu vor elimina complet riscul de boli de inimă. Factorii genetici, stilul de viață, alimentația și afecțiunile cronice joacă și ei un rol important. Totuși, îngrijirea orală rămâne una dintre cele mai simple și eficiente metode de prevenție.
- Periajul de cel puțin două ori pe zi
- Folosirea aței dentare zilnic
- Vizitele regulate la medicul dentist
- Tratarea promptă a oricărei afecțiuni gingivale
Medicii cardiologi sunt încurajați să întrebe pacienții despre sănătatea orală, iar stomatologii să ia în calcul factorii de risc cardiovasculari. Această colaborare interdisciplinară poate duce la diagnosticare mai timpurie, tratamente personalizate și rezultate mai bune pe termen lung.
Gura nu este doar începutul sistemului digestiv – este o componentă esențială a sănătății generale. Legătura dintre igiena orală și bolile de inimă arată cât de important este să ne tratăm dantura cu aceeași grijă cu care ne tratăm inima. Prin obiceiuri corecte și prevenție, ne protejăm nu doar zâmbetul, ci și viața.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți.
Când și de ce trebuie să ne extragem măselele de minte. De ce unele persoane nu au măsele de minte.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
De ce se îngălbenesc dinții. Ce înseamnă dacă ți se îngălbenește un singur dinte și ce probleme indică asta.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
De ce nu este bine să sari peste un periaj dentar. Ce se întâmplă dacă seara, în special, nu îți speli dinții. Este absolut dezgustător.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
Aftele bucale sunt mici formațiuni dureroase, de culoare albă, înconjurate de o zonă roșiatică.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.