În România, anul acesta, au fost 57 de donatori în moarte cerebrală. Cu organele donate de aceștia s-au realizat 41 de transplanturi de ficat, 99 de transplanturi de rinichi, 5 transplanturi de cord și 2 de plămâni. La acestea se adaugă și transplanturile realizate de la donator viu, care au fost: 6 transplanturi de ficat și 39 de rinichi. Prea puține dacă ne gândim că pe listele de așteptare sunt mii de pacienți care așteaptă disperați o șansă la viață.
Informațiile au fost date publicității la Iași, unde astăzi se încheie cea de-a 13-a ediție a Congresului Național de Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică și Transplant Hepatic, care a marcat Jubileul a 1.000 de transplanturi hepatice în România.
Lucrările congresului s-au desfășurat la Palatul Culturii, care a fost gazdă pentru aproximativ 350 de participanți, din țară și din străinătate, experți și formatori de opinie în domeniul chirurgiei de înaltă performanță, care au susținut prezentări științifice importante pentru societatea medicală românească și domeniile ei conexe.
La Congresul organizat sub egida Asociației Române de Chirurgie Hepato-bilio-pancreatică și transplant hepatic – președinte Prof. Dr. Cristian Lupașcu, au fost remarcați și premiați coordonatorii de transplant, personalități ale chirurgiei hepatice și medicii anesteziști care au contribuit la inițierea și dezvoltarea programului de transplant hepatic în România.
„Aș spune că ne situăm bine raportat cu zona geografică în care ne aflăm, din care facem parte. Știți că se vorbește din ce în ce mai mult de o Europă cu două viteze. Aici, unde ne-am născut, suntem plasați bine. Sigur că această poziție ar putea fi una mai bună. Asta ne-am propus de la început, dar cel mai îngrijorător lucru este scăderea numărului de donatori din ultimii ani pentru că nu am reușit să ținem panta ascendentă pe care apucasem în 2012-2013-2014 și care avea clar posibilitatea să introducă România în grupul de sus, nu numai în cadrul țărilor est-europene, ci chiar la nivelul întregii Europe. Această pantă ascendentă s-a oprit, și asistăm în momentul de față la o scădere a numărului de donatori. Încercăm prin toate mijloacele să remediem această situație, mai ales prin mass-media", a declarat Prof.Dr. Irinel Popescu, șeful Clinicii de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni și președintele de onoare al Asociației Române de Chirurgie Hepato-bilio-pancreatică și transplant hepatic.
Ce spun experții despre hepatita misterioasă care stârnește îngrijorări la nivel mondial.
Criogenarea țesuturilor vii ar putea permite păstrarea pentru o perioadă mai lungă de timp a organelor destinate transplantului.
Transplantul înseamnă viață! Un copil de 10 ani a salvat viețile a patru semeni necunoscuți, aflați în suferință!
Inimile donatorilor aflați în moarte cerebrală nu sunt transplantate în România. Acestea ajung în Europa, prin programul Eurotransplant.
Primul triplu transplant reușit de față și de mâini a fost realizat la New York, la un tânăr care era victima unui accident rutier.
Un bărbat a primit șansa la o viață normală după un dublu transplant de mână, o operație de pionierat.
Transplantul salvează vieți, iar acest lucru l-au înțeles și rudele unor persoane decedate.
La Spitalul Județean din Târgu-Mureș s-a realizat o prelevare de organe de la o pacientă de 69 de ani, aflată în moartă cerebrală.
Doi români care făceau dializă de câțiva ani au primit o a doua șansă la viață.
Medicii de la Institutul Clinic Fundeni au transmis noi informații despre starea fetiței cu hepatita "misterioasă".