Prof dr Alina Tănase, reputat medic hematolog de la Institutul Clinic Fundeni a explicat, EXCLUSIV la Academia de Sănătate, cum funcționează terapia CAR-T, cea care salvează viața pacienților cu leucemie acută...
Institutul Clinic Fundeni este singurul acreditat din România să practice terapia CAR-T - Chimeric antigen receptor T cells (Receptor de antigen chimeric, n.r.), care folosește celulele imune ale pacienților cu două tipuri de cancer extrem de agresive, pe care le transformă genetic în laborator, ca să lupte contra bolii. Această terapie se poate face, deocamdată, doar pacienților cu leucemie acută limfoblastică și limfom cu celulă mare B care nu mai au nicio altă soluție terapeutică, la care toate tratamentele încercate – chimioterapie, terapie țintită– au eșuat.
„Tratamentul în cancer s-a schimbat foarte mult în ultimii ani și mai ales imunoterapie în bolile hematologice a câștigat foarte mult teren. Imunoterapie, generic vorbind, înseamnă că folosim celulele imune ale organismului ca să intervină în acest proces anti-cancer. Până acum, limfocitele erau activate prin diferite medicamente, prin molecule nou apărute, care făceau ca limfocitul T propriu al organismului să devină activ și să distrugă celula canceroasă. Ce este diferit cu aceste celule CAR-T este că limfocitele de data aceasta sunt extrase din organismul nostru, modificate genetic și reintroduse. Deci nu mai vorbim de un medicament care activează limfocitul, ci vorbim de niște limfocite, celulele noastre proprii, pe care le recoltăm, le modificăm și le reintroducem pe post de medicament în organism”, a explicat prof dr Alina Tănase, președintele Societății Române de Transplant Medular, președinte al Comisiei Naționale de Terapii Celulare a Ministerului Sănătății și director medical al Institutului Clinic Fundeni, la Academia de Sănătate.
Practic propriile celule imune sunt extrase din organism și „învățate” să găsească și să distrugă celulele canceroase, astfel încât ele să atace doar aceste celule maligne și nu și altceva, ceea ce face ca această terapie să fie una foarte personalizată, pentru că celulele CAR-T de la un pacient nu pot fi introduse în organismul altuia.
„Ceea ce schimbă cu totul tipul de tratament și principiul terapeutic în aceste boli hematologice maligne, și aș spune că este un prototip de terapie personalizată, în condițiile în care limfocitele noastre proprii, vorbim de limfocite T autologe, limfocitele pacientului, sunt modificate, sunt învățate să recunoască doar celula tumorală, și după ce sunt învățate, modificate genetic într-un laborator specializat, purificate, expansionate și după aceea repurificate într-o punguță de medicament, aceste medicamente strict personalizate sunt administrate pacientului de la care au plecat aceste limfocite. Deci, chiar dacă este un medicament, este un medicament strict personalizat, nu se poate administra altcuiva, ar face ca aceste limfocite învățate să atace cancerul, să distrugă toate celulele de boală. Ceea ce este un vis pentru tratamentul oricărei boli maligne”, a arătat dr Alina Tănase.
Hematologia conduce plutonul în partea de cercetare și aplicare practică a acestei tehnologii de ultimă oră, având un avantaj – faptul că e vorba de celule dn sânge - și fiind prima în care s-au dat rezultate excepționale, în timp ce pentru cancerele solide studiile continuă, a subliniat prof dr Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate. În acest moment, terapia cu celule CAR-T are două indicații majore și o a treia proaspăt aprobată.
„Prima indicație aprobată de FDA a apărut în 2017, deci tratament standard, pentru leucemia acută limfoblastică la copil și adultul tânăr până în 25 de ani și limfomul (non-Hodgkin, n.r.) cu celulă mare B recăzut, refractar. Ambele indicații, și leucemia acută limfoblastică și limfomul cu celulă mare B, au indicație în momentul în care sunt boli care nu mai răspund la alte tipuri de tratament, boli refractare, boli recăzute de mai multe ori, după mai multe linii de chimioterapie. Deci, nu este o terapie pe care să o administrezi de la diagnostic sau care să înlocuiască transplantul. Este o terapie pentru bolile refractare, recăzute. Și așa cum spuneți, și-a găsit aplicabilitatea prima dată în hematologie, fiindcă în hematologie avem această caracteristică și aș spune poate că și acest avantaj pentru că putem caracteriza mult mai bine celulele fiind din sânge, putem afla markerii acestor celule tumorale, și automat cercetarea poate avansa mai repede și poate descoperi metode să atace acești markeri ai celulelor tumorale. Și atunci hematologia pare că deschide acest drum, al terapiilor personalizate, prin aceste două indicații. Un după FDA a apărut indicația și în Europa, dar în ultimul an a apărut indicație de CAR-T și pentru mielomul multiplu refractar sau recăzut. Deci, rând pe rând, malignitățile hematologice își găsesc loc în acestă terapie. Și la câte studii sunt, pe toate bolile maligne de tumori solide, să zicem, probabil că în 5 ani de zile va trebui să folosim acest tip de terapie într-o multitudine de neoplazii”, a mai arătat dr Alina Tănase.
Cum se face efectiv tratamentul cu celulele CAR-T, când poate fi considerat vindecat pacientul și care sunt riscurile și complicațiile grave pe care această terapie la poate avea, aflați în video:
Această terapie vindecă cele mai letale forme de cancer. În plus, este un soi de chirurgie, dar fără incizie.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
