În momentele de epuizare mentală și fizică, atunci când totul pare copleșitor și simți că nu mai ai resurse pentru a continua, o întrebare răsună adesea în minte: "Ce faci când nu mai poți?". Este o stare comună, dar intens trăită, în care granițele propriei puteri par să fi fost atinse.
În aceste momente, auzim adesea expresia "atunci când nu mai poți, mai poți un pic", o frază care sugerează că, în ciuda oboselii, există o rezervă nevăzută de energie care poate fi accesată. Dar cât de corectă este această afirmație și ce impact poate avea asupra noastră?
Deși poate suna încurajator la prima vedere, ideea că "mai poți un pic" poate ascunde atât un stimulent necesar pentru a depăși momentele de criză, cât și un risc major de supraîncărcare.
Într-adevăr, există momente când prin perseverență și dorința de a merge mai departe, reușim să depășim obstacole. Însă, această abordare poate duce și la ignorarea semnalelor de alarmă pe care corpul și mintea noastră le transmit. Cât timp este sănătos să continuăm atunci când simțim că nu mai putem? Care este prețul pe care îl plătim pentru această perseverență?
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, subliniază importanța psiho-igienei în prevenirea depresiei. Acesta explică faptul că fiecare individ, conștient sau inconștient, își construiește un mediu care poate influența starea mentală.
"Sunt factori care țin de psiho-igienă și lucrul acesta se realizează într-o manieră conștientă sau inconștientă de fiecare individ în parte. Faptul de a fi înconjurat de prieteni, de a face exerciții fizice în aer liber, de a face lucruri care ne fac plăcere, de a face o organizare bună a timpului pentru a ne dezvolta din punct de vedere financiar și a crea perspective de dezvoltare familiei și timpul pe care îl petrecem cu cele mai importante ființe, aceste procente sunt cele mai determinante pentru încărcarea cu stres, cu încărcarea de "gudroane" care nu pot fi filtrate prea bine", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Un alt aspect cheie în prevenirea depresiei este gestionarea eficientă a timpului. Dr. Moțoescu subliniază că o organizare bună a activităților zilnice, care include și dezvoltarea financiară și crearea unor perspective de viitor pentru familie, poate reduce presiunea și stresul.
"Această încărcare determină o încărcare și o vulnerabilitate emoțională mult mai accentuată. Este important să cunoaștem și să luăm decizii în ceea ce privește funcționalitatea noastră ca oameni ai muncii, să ne impunem niște limite asupra cărora trebuie să revenim nu din comoditate, ci dintr-un instinct de supraviețuire, să vedem cât putem să duce, să vedem peste ce limite nu putem să trecem, pentru că atunci când avem multe sarcini de serviciu care ni se par covârșitoare și credem că sunt doar pentru o perioadă scurtă de timp, e capcana ideală pentru a ne angaja pe termen lung într-un job care ne creează foarte multe vulnerabilități pe plan emoțional", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Pentru a preveni dezechilibrele emoționale, dr. Moțoescu recomandă auto-cunoașterea și intervenția psihologică atunci când este necesar.
"Ca atare, trebuie să vedem aceste lucruri, de cele mai multe ori acestea sunt conștientizate printr-o adresare la psiholog și a conștientiza cât mai bine limitele în care să funcționăm. Să vedem care sunt sacrificiile care le putem face, așa încât să fim persoane echilibrate și productive, ce randament avem. Altfel putem claca foarte rapid și să fim o povară pentru familie, societate", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
EXCLUSIV
România încă plătește un preț uriaș pentru un sistem de sănătate reactiv și subfinanțat. Cătălin Radu, director general BMS România, lansează un apel ferm: prevenția și educația...
EXCLUSIV
SGRT este o tehnologie nouă care ajută la monitorizarea pacientului în timpul radioterapiei. Dr. Matei Bâră spune că această metodă face tratamentul mai sigur și protejează mai bine organele...
EXCLUSIV
Sâmbătă avem o nouă ediție a emisiunii realizate de Ramona A. Dumitru, în care descoperim cum știința minții și mișcarea corpului pot lucra împreună pentru dezvoltarea armonioasă a celor...
EXCLUSIV
Tratamentul oncologic salvează vieți, dar pentru mulți pacienți efectele secundare sunt profund invalidante, transformând lupta pentru supraviețuire într-un calvar...
Așa-numita "criză a vârstei de mijloc" nu mai există, iar problemele de sănătate mintală ating astăzi cel mai înalt nivel în rândul tinerilor, din cauza stresului economic, pandemiei și...
EXCLUSIV
Ce se întâmplă în creier atunci când ne rugăm? Renumitul neurochirurg Vlad Ciurea vorbește despre legătura dintre rugăciune, creier și organism și explică de ce o consideră benefică.
Dacă depresia e o fiță… atunci empatia e clar demodată! În timp ce milioane de oameni luptă în tăcere cu o boală reală și devastatoare, artistul care ne-a făcut cândva să dansăm pe...
EXCLUSIV
Ce înseamnă cu adevărat dependența și cum o definesc specialiștii. Dr. Adrian Atasiei explică cele 6 criterii esențiale, diferența dintre consumul ocazional și cel compulsiv.
EXCLUSIV
Monturile nu sunt doar o problemă estetică, ci afectează mersul. Care sunt cauzele principale și ce soluții eficiente există pentru a opri evoluția lor.
EXCLUSIV
Durere bruscă, blocaje, infecții agresive. Unele urgențe urologice nu așteaptă, pot distruge rinichi, organe sau chiar viața, dacă nu sunt tratate imediat.
EXCLUSIV
Până în 2050, unul din doi oameni va fi diagnosticat cu cancer, o pandemie tăcută care amenință fiecare familie. Aparatele care pot depista cancerul zac degeaba în aproape toate spitalele...