Ce faci când simți că nu mai poți. Cât de corectă e afirmația "atunci când nu mai poți, mai poți un pic" și care este impactul major pe care îl are.
În momentele de epuizare mentală și fizică, atunci când totul pare copleșitor și simți că nu mai ai resurse pentru a continua, o întrebare răsună adesea în minte: "Ce faci când nu mai poți?". Este o stare comună, dar intens trăită, în care granițele propriei puteri par să fi fost atinse.
În aceste momente, auzim adesea expresia "atunci când nu mai poți, mai poți un pic", o frază care sugerează că, în ciuda oboselii, există o rezervă nevăzută de energie care poate fi accesată. Dar cât de corectă este această afirmație și ce impact poate avea asupra noastră?
Deși poate suna încurajator la prima vedere, ideea că "mai poți un pic" poate ascunde atât un stimulent necesar pentru a depăși momentele de criză, cât și un risc major de supraîncărcare.
Într-adevăr, există momente când prin perseverență și dorința de a merge mai departe, reușim să depășim obstacole. Însă, această abordare poate duce și la ignorarea semnalelor de alarmă pe care corpul și mintea noastră le transmit. Cât timp este sănătos să continuăm atunci când simțim că nu mai putem? Care este prețul pe care îl plătim pentru această perseverență?
Vezi și: Diabetul de tip 2, remisiune. Prof. dr. Bogdan Timar: Valorile glicemice sunt normale
Importanța sănătății mintale
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, subliniază importanța psiho-igienei în prevenirea depresiei. Acesta explică faptul că fiecare individ, conștient sau inconștient, își construiește un mediu care poate influența starea mentală.
"Sunt factori care țin de psiho-igienă și lucrul acesta se realizează într-o manieră conștientă sau inconștientă de fiecare individ în parte. Faptul de a fi înconjurat de prieteni, de a face exerciții fizice în aer liber, de a face lucruri care ne fac plăcere, de a face o organizare bună a timpului pentru a ne dezvolta din punct de vedere financiar și a crea perspective de dezvoltare familiei și timpul pe care îl petrecem cu cele mai importante ființe, aceste procente sunt cele mai determinante pentru încărcarea cu stres, cu încărcarea de "gudroane" care nu pot fi filtrate prea bine", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Vezi și: Aspirina, rol semnificativ în bolile cardiace. Dr. Sorin Băilă: Mecanism anti-trombotic

Depresia - FOTO: Freepik@artacadmy19
Rolul organizării timpului în reducerea stresului
Un alt aspect cheie în prevenirea depresiei este gestionarea eficientă a timpului. Dr. Moțoescu subliniază că o organizare bună a activităților zilnice, care include și dezvoltarea financiară și crearea unor perspective de viitor pentru familie, poate reduce presiunea și stresul.
"Această încărcare determină o încărcare și o vulnerabilitate emoțională mult mai accentuată. Este important să cunoaștem și să luăm decizii în ceea ce privește funcționalitatea noastră ca oameni ai muncii, să ne impunem niște limite asupra cărora trebuie să revenim nu din comoditate, ci dintr-un instinct de supraviețuire, să vedem cât putem să duce, să vedem peste ce limite nu putem să trecem, pentru că atunci când avem multe sarcini de serviciu care ni se par covârșitoare și credem că sunt doar pentru o perioadă scurtă de timp, e capcana ideală pentru a ne angaja pe termen lung într-un job care ne creează foarte multe vulnerabilități pe plan emoțional", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Pentru a preveni dezechilibrele emoționale, dr. Moțoescu recomandă auto-cunoașterea și intervenția psihologică atunci când este necesar.
"Ca atare, trebuie să vedem aceste lucruri, de cele mai multe ori acestea sunt conștientizate printr-o adresare la psiholog și a conștientiza cât mai bine limitele în care să funcționăm. Să vedem care sunt sacrificiile care le putem face, așa încât să fim persoane echilibrate și productive, ce randament avem. Altfel putem claca foarte rapid și să fim o povară pentru familie, societate", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Vezi mai multe în VIDEO:
-
Cât de des trebuie să aerisim pe timpul iernii10.01.2026, 20:30
-
-
De ce ar trebui să iei mereu acasă casca de duș gratuită din hotel10.01.2026, 19:00
-
-
Cât de des ar trebui înlocuit buretele de vase10.01.2026, 17:00
EXCLUSIV Când poți face a doua procedură FIV, dacă prima nu a ieșit. Lucia Luchian, vești bune pentru cupluri
EXCLUSIV Câte scaune pe zi e normal să ai? Primul semn că ești constipat
EXCLUSIV Ce trebuie să știi dacă ai avut o rudă diagnosticată cu cancer. Conf. dr. Viorica Rădoi: Anamneză amănunțită și un istoric familial
EXCLUSIV Congelarea ovocitelor, cheia fertilității după 35 de ani. Dr. Lucia Luchian: Procedură simplă
EXCLUSIV Misiunea 70/2030: România vrea să controleze hipertensiunea și să salveze vieți
EXCLUSIV Cum afectează hormonii sănătatea inimii. Boala cardiacă carcinoidă: complicația silențioasă care atacă valvele inimii
EXCLUSIV Echinocțiu de toamnă 2025. Vlad Ciurea explică cum ne afectează micșorarea zilei starea și sănătatea
EXCLUSIV Tratamentul oncologic cu rezultate maxime. Dr. Matei Bâră: Reducem toxicitatea
Tratamentul care înlocuiește terapiile toxice împotriva cancerului. Are precizie de milimetru.
EXCLUSIV Acces inegal la sănătate. Radu Gănescu: Zona rurală este foarte deficitară la serviciile medicale. Pacienții ajung târziu
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
