O săptămână de caniculă ar putea rivaliza cu cele mai mortale săptămâni ale pandemiei de COVID

Europa ar putea trăi din nou un scenariu sumbru: un singur val de căldură, similar celui din 2003, ar putea provoca peste 30.000 de decese într-o singură săptămână, dacă temperaturile globale cresc la 3°C peste nivelurile preindustriale. Concluziile apar într-un studiu recent publicat în Nature Climate Change, realizat de cercetători de la Universitatea Stanford.

Valurile de căldură devin mai mortale cu fiecare grad de încălzire

Valul de căldură din august 2003, care a ucis aproximativ 70.000 de oameni în Europa pe parcursul întregii veri, rămâne un punct de referință alarmant. Însă, în condițiile încălzirii globale actuale, impactul acelorași modele atmosferice ar fi mult mai grav.

Studiul arată că:

• la 1.5°C încălzire globală, o singură săptămână ar provoca 17.800 de decese
• la 3°C, bilanțul crește la 32.000 de decese
• la 4°C, un astfel de eveniment ar putea ajunge la peste 45.000 de morți în șapte zile

Pentru comparație, cele mai negre săptămâni ale pandemiei COVID-19 în Europa au înregistrat între 27.900 și 34.100 de decese.

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii au folosit reconstituiri cu ajutorul inteligenței artificiale pentru cinci mari valuri de căldură europene (1994–2023). Au analizat cum ar arăta aceleași condiții atmosferice într-o lume mai caldă.

Metoda a inclus:

• reconstituirea temperaturilor probabile cu rețele neuronale antrenate pe modele climatice
• evaluarea mortalității pe baza datelor din 924 de regiuni europene
• integrarea efectelor adaptării recente la căldură (2015–2019)

Chiar și cu măsuri de adaptare, scăderea mortalității este de doar 10%.

De ce adaptarea la căldură nu este suficientă

Europa a implementat numeroase planuri de acțiune împotriva căldurii extreme. Totuși, cercetătorii subliniază că aceste măsuri reduc doar marginal riscurile.

Explicația este că regiunile mai calde au într-adevăr praguri mai ridicate de toleranță la temperaturi extreme, dar odată depășite aceste praguri, mortalitatea crește abrupt, mai rapid decât în zonele cu climă mai rece.

Oamenii se adaptează la căldura moderată, nu la extreme letale.

Unde ar lovi cel mai grav valurile extreme de căldură

Distribuția geografică a mortalității variază în funcție de modelul atmosferic:

• condițiile din 1994 afectează mai puternic Germania, Polonia și Europa de Est
• condițiile din 2023 lovesc cel mai dur Spania, Italia și Balcanii
• 2006 și 2019 produc mii de decese în toată Europa Centrală și de Sud

Un val de căldură extrem ar putea colapsa spitalele

Ceea ce face aceste scenarii atât de periculoase este dinamica rapidă. În timp ce pandemiile se desfășoară pe săptămâni sau luni, un val de căldură extrem atinge apogeul în doar 2–3 zile.

Asta înseamnă:

• mii de pacienți simultan
• urgențe supraaglomerate
• lipsă de personal și resurse
• creșteri dramatice ale mortalității la vârstnici și persoane cu boli cronice

Încălzirea globală este responsabilă pentru majoritatea deceselor

La un scenariu de 3°C, aproximativ 72% dintre decesele provocate de un val de căldură tip 2003 sunt atribuite schimbărilor climatice. Fără încălzire globală, același eveniment ar provoca "doar" 9.000 de decese - temperatura suplimentară triplează riscul.

Semnal de alarmă major

În loc să prezică cât de des se vor întâmpla astfel de evenimente, cercetarea întreabă altceva:
Ce s-ar întâmpla dacă tiparele atmosferice care au existat deja ar reveni într-o lume mai caldă?

Această abordare realistă arată că Europa rămâne vulnerabilă la:

• valuri de căldură fără precedent
• mortalitate explozivă în doar câteva zile
• presiuni uriașe asupra sistemelor medicale

Concluzia cercetătorilor este clară și anume că reducerea încălzirii globale rămâne singura cale de a preveni valurile de căldură cu impact mortal de amploarea unei pandemii.